Degustarile comparative TasteVin - ghid de utilizare

    Distribuitorul de vinuri Sorla, impreuna cu familia de restaurante Zexe, Zahana si Cherhana, au purces la realizarea celui de-al doilea sezon in evaluarea vinurilor romanesti pe care le gasim mai ales in restaurante. Fata de concursurile locale uzuale in care se pun pe masa doar etichetele pe care producatorii vor sa le "marcheteze" cu vreo eventuala (sau sigura?) medalie, parteneriatul Sorla-Zexe propune strict vinuri de Horeca, indiferent de disponibilitatea producatorilor de a le oferi, ba mai mult, in sezonul 2015, avem vinuri pe care nici macar Sorla nu le distribuie. Cam asta e si ideea mea de concurs real, de evaluare pertinenta, fara producatori care sponsorizeaza concursuri, avand drept rasplata prezenta oenologului in comisia care trebuie, fara preselectii facute pe ochi frumosi de oameni care intalnesc prima oara in viata o Cramposie sau o Babeasca.

    Tot la capitolul lucruri pozitive se incadreaza participarea gratuita, in urma inscrierii din timp, rulajul participantilor, care insa, pot fi romani adevarati, ajungand la 30-40 de minute dupa ora de incepere, timp nejustificat decat printr-o prioritizare a lucrurilor din viata lor care nu ii califica pentru astfel de evenimente. S-a profilat incet-incet participantul la evenimente de vin,care crede ca orice i se cuvine, e natural sa primeasca mancare si bautura pe gratis, uneori in schimbul a doua poze pe Facebook, sau mai putin. Pentru cei care urmeaza sa participati, ar fi bine sa aveti in vedere ca acest set de evenimente are un nivel de civilizatie ridicat. A fi punctual, jovial, corect cu tine insuti la evaluare e doar inceputul.

    Trebuie sa recunosc ca am savurat evacuarea unui reprezentant al uneia dintre cramele ale carei vinuri erau in degustare, care, aterizand la o ora dupa inceperea concursului, solicita cu un maxim de tupeu un scaun in juriu.

    E mai bine decat imi puteam imagina ca se servesc seturi de cate 5-6 vinuri odata, ceea ce rezulta intr-o ierarhizare justificata, bazata pe comparatia directa, paharele sunt decente, insa ar fi de imbunatatit timpii intre aceste reprize, pentru ca, presupunand ca la degustare ar participa doar nemti, care ar ajunge toti la 6 fara cinci minute, ar vrea sa si plece acasa pe la 9 si jumatate, judecand, in medie, un vin la 10 minute. 

    Nu fumezi frate! Stiu ca nu toti iubiti vinul intr-atat incat sa lasati tigara pentru a-l cunoaste in profunzime, insa aveti macar bunul simt sa ne lasati pe noi, toti ceilalti sa o facem in voie. Nu, masa vecina cu cea de degustare nu e suficient de departe, chiar daca sistemul de improspatare a aerului la Cherhana e foarte eficient.

    Rezultatele oficiale, ca medie a optiunilor celor 24 de judecatori:

    Pentru mine cele mai reusite au fost:
1. Lacerta.
2. Eclipse si Liliac.
3. Corcova, Budureasca, Segarcea, Stirbey, Sole.

    Nu pot sa inchei inainte de a aminti despre preparatele absolut fabuloase oferite de restaurant. Cu siguranta iubitorii de peste si fructe de mare vor gasi aici un paradis culinar.

    Urmatoarea etapa maine: The King! Chardonnay!

O verticala inedita: Feteasca Regala Cramele Recas Sole 11-12-13

    Pasiunea pentru vin e uneori rasplatita de Bachus cu daruri unice, cu surprize incantatoare. In urma discutiei cu un comerciant, ar fi trebuit sa cumpar o Feteasca Regala Sole 2013, ca un preambul al marelui concurs cu vinuri din acest soi, care va avea loc joia viitoare la Ristorante Neptunus. Intamplarea a facut ca in stoc sa se afle 2012, despre care am scris mai multi anul trecut la superlativ. Nu puteam sa-mi refuz placerea de a incerca la distanta de un an minunata licoare, asa ca am mai cerut una si.. ingerii s-au pogorat sa se faca de-o verticala: era 2011.

    Asa ca dupa o trecere in revista la Ethic Wine a noilor spumante Foss Marai aduse de Cramele Recas in Romania, despre care cu siguranta voi povesti, am gasit un motiv banal (un meci al unei echipe romanesti.. mizerabil dupa ce ne-am delectat cu World Cup) sa vedem ce potential de invechire are Feteasca Regala, cum se comporta un vin new-world in timp, care este influenta climei, etc.

    Am parcurs succint cu doua luni in urma cele trei NOI reprezentante albe ale gamei Sole, iar la FR 2013 ramasesem dator cu cateva note de degustare, asa ca pot completa cat de cat acum: fructat, exotic, new-world, fara a depasi limita normalitatii si lasand tipicitatea sa se exprime. Final mediu-lung, setat pe piersica. Si punctajul a crescut de la 84 la 85 de puncte, odata cu evolutia la sticla.

    

    Cea din 2012 mi s-a parut la un maxim de forma, pentru ca putem vorbi deja de buchetul innobilarii la sticla, de o amplitudine a aromelor remarcabila, de eleganta, note de samburi, miez de nuca. Punctajul meu s-a ridicat pana la cota 87, insa a fost depasit de alti participanti. S-au auzit niste voci in sala cum ca ar putea fi si niste Chardonnay pe-acolo, dar nu cred ca sunt de luat in seama, nu schimba cu nimic impresia foarte buna.

    Se pare ca ordinea clasica, de sus in jos (2013-2012-2011), ramane cea corecta, pentru ca si acum ne-a oferit senzatii incredibile. Odata cu FR Sole '11 mi-am cam schimbat parerea (sa zicem rezervata) despre soiul in discutie, ba am mai si convertit niste necredinciosi. Nasul pare si mai complex, aducand biscuit-pesmet, incipient-placut-oxidativ, soc, fructe galbene romanesti, etc. Gustativ nu atinge structura lui 2012 (ramane best of!), insa la capitolul savoare, cel care conteaza de fapt de cateva ori in plus, este cel putin la acelasi nivel. Revelatiile pe care le-am bifat sunt ca acest soi chiar are un potential de invechire frumusel atunci cand e facut cu atentie, si ca Dealu Mare nu e singura regiune a tarii unde gasim albe mature de calitate superioara. Media punctelor a fost tot in jur de 87.

    As repeta verticala? Maine, daca ar mai fi posibil!

   Disclaimer: nu incercati asta acasa cu tot felul de alte porcarii uitate prin rafturile magazinelor sau prin sufrageriile socrilor! Exemplul de mai sus este o exceptie.

Despre degustarile publice

    Tipuri de degustari la care am participat:

1. Degustarea la galop: timingul e prost gandit, ori se incepe tarziu si se zaboveste prea mult, iar lumea incepe sa plece inainte de prezentarea tuturor vinurilor, ori se apasa tare pe FFWD si la nici o ora nu mai e vin, gazda ramane pironita langa soba cu un zambet tamp pe fata, iar musterii blestema pe dupa perdele.

2. Degustarea muta: vine insusi producatorul/importatorul, ba chiar toarna in pahare, dar nu scoate niciun cuvant; nu intreaba nici macar ce ne-a placut la sfarsit, fericit ca a mai bifat una, iar vinul cu siguranta va lua avant. Pleci de-acolo si nu stii de unde sa cumperi, chiar daca te-a cucerit ceva.

3. Degustarea de posirci: vinurile sunt atat de proaste incat toata lumea ia o mutra serioasa si in general se uita in jos. Sunt distractive descrierile ulterioare - pentru cine tine neaparat sa-si asigure biletul la urmatoarea - in care se vorbeste pe larg despre frumusestea tapetului, sau a altui vin care acum 10 ani era deosebit.

4. Degustarea-mister, despre care cu greu afli si locul/ora de desfasurare, nu stii absolut nimic despre vinuri, nici un alt uzual participant n-a fost invitat. La plenitudinea de evenimente care sunt in fiecare zi, in general se refuza.

5. Degustarea constructiva in care ai un moment de deschidere si empatie si-i spui reprezentantului cramei ca rose-ul nu e frate cu lemnul sau ca aciditatea SB-ului e cam jos anul asta. Mare greseala! In acel moment s-a terminat orice legatura cu producatorul respectiv, vei fi renegat si pus "unde ti-e locul", cu fiecare ocazie. Acelasi efect il obtii destul de usor si cand indraznesti sa nu scrii despre nemaintalnitele si nemaiauzitele vinuri ale barbarului.

triphammerwines.com

6. Degustarea betivului: la care in general producatorul himself - mai putin astia de la vanzari - incearca si el cot la cot cu lumea, ba chiar mai aprofundat toate vinurile, dupa care are accese de sinceritate; te poti astepta la marturisiri pe care nu ti le doreai: lemnul era rumegus, "da' ce, nu e tot natural?", "am innobilat Chardonnay-ul de acum 4 ani cu 15% (la 4 pahare baute), 40% (6 pahare) si in final 60% cu vin de anul asta". "De ce sa nu vand domne scump in tara voastra? Nu vezi cat sunteti de idioti?". O parte din chestiile astea explica intoarcerea mea la 180 de grade fata de anumite crame in timp. Nu pot fi prieten cu o crama care in primul rand n-are vin bun - pentru ca nu ma voi putea abtine sa nu i-o spun public la un moment dat, sau are pareri dintr-astea nesimtite si arogante despre natia mea. Banul e important pentru toti, dar exista o limita a fatarniciei.

7. Degustarea barfitorului, care dupa trei pahare incepe sa spuna din casa... vecinilor cate camioane cu numar de Vrancea sau de Italia au descarcat azi dimineata, ca Regala iar a sarit de 30t/ha, ca au cules prea tarziu Cab-ul, samd.

8. Degustarea fantoma: anuntata in peste 30 de grupuri pe Facebook, care in ultimul moment nu se mai tine. Motivul principal e de obicei lipsa confirmarilor, dar ce faci cu aia 5 fraieri care deja sunt in 336 in drum spre tine? Aa.. nu te-ai gandit la inceput.

9. Degustarea over-priced - aici nu prea am vazut situatia de mai sus, confirmandu-se inca o data snobismul maselor. Am vazut cazuri in care se ofereau 3 vinuri de degustat, iar pretul era undeva la 80% din pretul celor trei sticle intregi la orice magazin specializat.

10. Degustarile la care sunt invitat si coplesit de parca as fi viitorul cel mai important client. Ok, pot scrie "de bine" daca mi-a placut si am timp, pot recomanda vinul mai departe, dar la "5+1 special pentru dvs. doar in seara asta", nu reactionez. Am intalnit si varianta opusa: la sfarsit spun ca as vrea o cutie si mi se spune ca de fapt acum s-a bifat doar degustarea, daca noi, in nebunia noastra, chiar vrem o cutie fara a fi la supra-pret, trebuie sa o luam la picior pe campurile de la marginea orasului.

Si acum incercati niste combinari de 10 luate cate 2, sau 3, sau 4....

Lasat de fumat

    La ora cand scriu aceste randuri am ajuns intr-a 23-a zi la peste 45 de zile fara tutun, dupa 20 de ani de intoxicare. Stiam ca va sosi momentul, dar stelele inca nu se aliniasera. Cred ca ma pregateam psihic de cel putin 10 ani, dar n-am incercat niciodata sa ma las. In schimb am incercat sa controlez dependenta printr-o frecventa a tigarilor limitata la ~ 20 pe zi si consumul unora din ce in ce mai subtiri si mai slabe, in etape rare, o data la cativa ani, ajungand pana la urma la limita de jos. Totodata nu am fumat niciodata dimineata, inainte de micul dejun si la mai putin de 1-2, poate 3 ore dupa trezire, mai ales de teama senzatiei de greata pe care o aveam adesea. Uneori reuseam sa imping momentul pana dupa-amiaza.

   Asa ca dupa o vineri mai lunga, nu neaparat cu foarte-foarte multe vinuri, insa peste medie, a doua zi pe la trei am plecat cu treburi prin oras cu masina, intr-un moment in care deja dracusorul cerea insistent nicotina, dar eu inca ma faceam ca nu-l aud. Fiind un fumator profesionist, aveam tigari in toate zonele in care as fi petrecut mai mult timp, ba chiar si rezerve. Doar ca de data asta stocul din masina era zero, iar rezerva fusese "curatata" de baietii de la spalatorie. N-am facut efortul sa ma opresc pe undeva sa-mi cumpar, probabil si din zgarcenie, stiind ca am cel putin trei pachete acasa. In jur de orele 21, cand am ajuns, s-a nascut impulsul abstinentei, propunandu-mi pentru moment sa nu fumez deloc in ziua respectiva si n-a fost nimic de nesuportat. Dupa ce as fi fumat una, sigur as fi completat cu inca 3-4 in urmatoarele 90 de minute, ca de fiecare data, sa refac necesarul de drog din organism. 

    Nici duminica nu m-am trezit prea devreme, dar am plusat motivational cu Allen Carr, "In sfarsit nefumator", 70 de pagini cap-coada. Seara cred ca deja stiam ca nu voi mai fuma. Chiar daca e o carte scrisa simplu, pe intelesul tuturor, ea are o fina psihologie, facandu-te sa te simti un idiot daca nu te poti abtine de la a te imbolnavi cu buna stiinta, ba sa mai si platesti... platim vreo 500 de lei pe luna in cazul romanilor. Recomand sa o cititi cand aveti un moment dintr-asta de ratacire in care credeti ca v-ati putea lasa, dar inca nu ati facut-o. Oricum, principalii patru piloni motivationali pe care ar trebui sa vi-i scrieti deasupra biroului si pe geamul unde ieseati de obicei sa le innodati sunt: e scarbos (oh yeah-bleah!), da dependenta, te imbolnaveste si costa prea multi bani.

    Ma intreba cineva despre sevraj zilele trecute. Bai fratilor, lasati-o naiba de treaba, ca nu te urci in copaci, nu te tavalesti pe jos, nu te arunci de pe acoperis. Sunt 2-3 zile in care reinveti sa te concentrezi fara sa "tragi una" la 45 de minute, ai o senzatie continua de foame, papilele simt nevoia sa fie agresate cu gusturi mai intense, insa nu e nimic de netrecut. Exista momente de gol pe care crezi ca le poti umple doar cu "un fum-doua", insa mancarimea trece, nu e picatura chinezeasca. Iar cel mai bun scarpinat e un pahar cu apa. La mine clipele mai grele au fost seara, cand frecventa tigarilor era mai intensa, asa ca m-am betonat cu cateva pungi de Alka big-size, frigiderul plin de vinuri bune spaniole si italiene si cam asta e. E de preferat sa ai o activitate intensa in perioada de inceput, cum mi-am gasit eu hobby-ul cu tamplaria, dar cel mai indicat e sportul, sa si scoti din piept namolul. Cu toate ca ultimele studii - nu  cele googalite, ci alea comunicate de medici - zic ca nu prea mai recuperezi mare lucru din alveolele alea, deci efectul fiecarei tigari e ireversibil. Oricum, cateva sprinturi nu fac rau. (imaginea este de pe imwm.org)

    As mai puncta un aspect, pe care-l veti regasi si in carte (o am PDF daca o vreti): nu va pacaliti ca ati invins dupa 2, 3 sau 7 saptamani, demonstrandu-va ca va puteti abtine oricand tocmai prin consumul unei tigari, pentru ca in acel moment tocmai ati dat cu piciorul intregii perioade victorioase. Trebuie sa fie clar ca nu merge cu jumatati de masura.

    Recompensa, mai ales pentru voi, cei care cititi acest blog de vinuri, este un evident progres al simtirilor, olfactive si mai ales gustative, o binevenita (auto) marire de salariu, dar cel mai important ramane respectul de sine. Nu zice rau deloc americanul, care dupa succesul pe care l-a avut cu cartea a deschis clinici anti-fumat pe 4 continente (inclusiv Romania!): nu-ti fie rusine sa consideri ca e cea mai mare realizare pe care ai infaptuit-o in viata! Partea cu sanatatea nu e palpabila, e insuficenta singura, degeaba marseaza campaniile pe asta, sunt prea putini cei care inteleg, chiar daca s-au lovit direct de niste cazuri extreme.

    Va urez succes! E mai usor decat va asteptati.

==================================================================================

    Am sarbatorit a 23-a zi fara gudron si nicotina cu un vin italian deosebit calitativ si cu totul spectaculos ca prezentare: Bulgarini Lugana 2012. Trei lucruri mi-au placut la aspectul exterior: forma sticlei, inscriptiile in relief si contrastele. Soiul este Verdicchio, zis si Turbiana in zona, este DOC Lugana - zona Marche. Nas mineral, puf de piersica, strugure alb stors, fructe galbene - bun, dar fara nimic foarte special. Gustul insa.. foarte placut, deoarece aromele schimba usor directia, spre lamaie si fructe tropicale, este onctuos, are aciditate buna, se nasc senzatii de fructe coapte, dulci. Producatorul sustine ca se poate invechi cu rezultate bune 3-5 ani si cred ca are dreptate. Se vinde bine in Germania si UK, are medalii interesante in anii precedenti - aur la Decanter, Berlin, Bruxelles, etc. Nivelul de alcool relativ scazut - 12,5% - alaturi de fructul pur il fac sa semene foarte mult cu o limonada, un cocktail de fructe. Foarte interesant. 88 de puncte.

P.S. Nu va faceti planuri pentru miercuri seara - 05.03.2014, vom face impreuna cel mai tare concurs de rose-uri, Romania - Franta, pe diferite categorii de pret, in orb. A venit vremea sa ne exercitam dreptul de vot! Adio povesti, etichete si promotii! Noi cumparam, noi hotaram care e mai bun!

Verticala de Cabernet Segarcea 2007-2011

    Premise:
- cel din 2007 a zacut niste ani in picioare, intr-o mansarda, unde a ajuns la 40 de grade in miez de vara;
- 2008 n-am mai gasit nicicum, asa ca am raliat un Minima Moralia, complicele fiind Vin2;
- 2010 a avut o stationare scurta in magazine, ne-am bucurat de el prin amabilitatea restaurantului cu specific unguresc Pilvax din Brasov, unde aud ca se face cel mai bun gulas din oras; voi verifica personal daca asa este!

    Alte idei filozofice:
- toate au un nivel de aciditate ridicat, o idee peste echilibrul ideal;
- toate se remarca printr-o tipicitate de soi de exceptie, linia este identica, dar exista si unul diferit: 2011;

    Io-s Craciun, iar Mos Nicolae a ajuns mai tarzior, pierzand o parte din bunatati. Noroc ca Vinland l-a indulcit cu un Montepulciano si un Prosecco minunate!
    Multumim winebar-ului 1000 de chipuri pentru servicii, gazduire si Merlot Distinctis!

Soare - istoria moderna a vinului romanesc de top

    Incitat de recenta verticala de Prince Matei, am hotarat sa organizez intr-o atmosfera de cea mai inalta clasa (la mine in bucatarie) o verticala de Soare, cu putinii ani pe care i-am avut pe stoc. Am invitat obisnuita gasca de pasionati, am renuntat cu totii la o scurta degustare out-door, foarte promitatoare, pentru a fi pregatiti 100% pentru intalnirea cu aceasta verticala. Am stat vreo doua ore la povesti cu Ventoux - Excellence din Lidl (79-78-81pct) si cu Alba dar batrana Valahica, 2008 (86-85-83pct) pana Sorii si-au mai domolit arsita, stralucind in decantoare.

    Dupa o testare a starii de fapt am inceput cu.. 2003, care dadea semne ca e primul pregatit sa fie judecat: borduri caramizii-translucide, nas extrem de complex, innobilarea la sticla evidenta, note de visine, zambile, dulceata de cirese. In gust are intiparita acea patina a timpului specifica vinurilor Vinarte vechi. Este foarte sec, tanin viu, pe o structura generala light si un plus de austeritate fata de 2000. Notele primite au fost: 91, 91 si 90 de puncte.

    Din vintage-ul 2007 a disparut total lemnul care parea in fata la lansarea pe piata, facand trecerea naturala dinspre "oldest but goldest" spre ultima editie, cea din 2009... si asta chiar daca inflexiunile gustative au o nota originala. Este evoluat bine (si in bine) fata de acum un an si jumatate cand l-am vazut prima oara, dar ca si in cazul Matei 2003, trebuie sa ne gandim ca evolutia nu este intotdeauna liniara, prezicerile hazardate se pot usor intoarce impotriva ta. Note: 89-90-88pct.

    Vinarte declara pe site-ul sau ca acest vin se poate invechi 8-12 ani, dar si dupa 13 Soare 2000 arata fulminant, chiar daca a fost achizitionat din surse riscante: nasul este, evident, mai trecut decat 2003, calcaros, sau mai degraba (Castel) bolovanos, note de Tiramisu, putin condimentat, sangvin, piele, trufe, ciocolata. O minune! Puncte.. nu cred ca ati mai vazut asa ceva pe acest blog pentru un vin romanesc: 94, 93 si 93+. Nu stiu in zilele noastre, dar pe vremea aceea vinul nu era filtrat.

    Ultimul a stralucit Soare 2009, pe care dupa discutia cu oenologul de la Samburesti, Iustin Urucu, il asteptam cu nerabdare, pentru ca mi s-a spus ca a fost o crestere succesiva a calitatii 2006-2007-2009, dupa atatia ani de incercari cu diferite clone. Are 13% alcool, exact ca si fratiorii sai mai mari, e proaspat si s-a pupat de minune cu un muschi de vita crud-uscat. Nas blue, tipic pana in maduva oaselor, pare usor modernizat, frantuzist si carnos. Corpul mai opulent este o premisa a unei invechiri indelungate. As merge pe by now (a case), drink after 2016... cate o sticla pe an.. sau la doi ani daca sta bine. Oricum, de decantat 3-4 ore daca se consuma acum. Din cate stiu Soare 2010 nu va exista. 87-88-88 pct acum.

    

P.S. La doua zile dupa degustare am gasit si 2006 :(.

Cabernet romanesc in blind

    A lipsit omul asta, asa ca am fost secretara:

    Ce ar mai fi de spus:
- Wine Princess a avut defect de dop
- Lacerta a fost o dezamagire pentru mine, un vin total diferit fata de ce gustasem alta data si punctasem cu 88
- Oprisorii cei rosii au iesit binisor, evolutie buna pentru 2010, dar sa nu uitam ca au lipsit greii: Soare, Alexandru, Segarcea cu doua hit-uri, etc.
- Alira Grand Vin - fiind primul in blind, e explicabil de ce acum 84 si data trecuta 85,5.

Premiile de Excelenta - notele mele

    Prezint in continuare notele acordate de mine vinurilor cu care m-am intalnit la concursul vinul.ro, cele care au prins medalii, direct din pixurile comisiei mele, sau datorita redegustarii de catre alte comisii in urma mediei de peste 80pct de pe parcurs. Punctajele pot parea usor zgarcite, am incercat sa folosesc aceeasi masura cu care evaluez zi de zi. Barierele au fost la 84, 87 si 92,5 puncte. Iata vinurile care au luat aur:

    In viziunea mea futurista, la concurs as folosi in primul rand pahare mari, dintre cele care redau mai amplu aromele/defectele. Totodata, as crea niste comisii mai numeroase, sau, daca e posibil ca timp, una singura, pentru o si mai exacta cantarire a vinurilor. Silver medals go to:

        Si ultima categorie, cea a vinurilor carora eu le-as fi dat medalii de argint, da' n-am avut cu cine sa ma inteleg. Cred ca e mult mai relevant sa acorzi nota pe care o consideri, in loc de a urmari a te incadra in media trupei, ceea ce este foarte usor.

        Asa ca am avut si vinuri punctate mai sus decat ceilalti, nu va luati dupa sagetile rosii cu capul in jos, dominante in tabelele de mai sus. Pozitiile 2, 4 si 6 deja le-am reincercat si sunt exact acolo, maxim jumatate de punct sub.

    Impartirea in intervale de pret si categorii - Horeca, retail - e discutabila, si spun asta nu in sens negativ, pentru ca exista suficiente argumente logice pro si contra. Pentru prima oara in Romania medaliile vinurilor de retail vor purta aceasta mentiune. Pe de alta parte, cand iti pica un set de vreo 7-8 CS-uri 2012, ai smoala in gura destul de rapid.
    M-am simtit onorat sa fac parte din juriul care a analizat peste 340 de vinuri, alaturi de iubitori, vanzatori, povestitori, teoreticieni si evaluatori de vin romani si straini, realizand totodata ca nu intotdeauna aceste categorii se suprapun. Uneori nici nu se intersecteaza.

Prince Matei - de la origini pana in prezent

    Matei nu simte nevoia de reinventare in privinta look-ului nici dupa 15 ani de viata. Pentru ca n-are de ce, s-a consacrat ca piesa de baza intre vinurile mari romanesti, iar vizual poate fi recunoscut de la distanta, dintre multe. Este inca o dovada ca nu eticheta aduce glorie (si vanzari), ci calitatea constanta.

    Este un vin distribuit la scara larga, fiind de gasit atat in retail, la pret "pentru acasa" cat si in majoritatea restaurantelor care au auzit de vin, pentru cei care vor sa-l savureze aici - in momentul de fata fiind disponibil cel din 2009. Nu vreau sa stiu cate discutii si blesteme s-au impartit cu HoReCarii din cauza listarii in retail. 

    Vinarte este singurul producator care poate prezenta la ocazii speciale o verticala formata din 10 vintage-uri, 1998-2009, iar eu am fost onorat sa particip la cea desfasurata la GoodWine sambata trecuta. Este o experienta deosebita sa vezi evolutia vinului, cum a fost el influentat in fiecare an de factorii de mediu. S-a inceput de la cel mai tanar:

- 2009 - este inca tinerel, carnos, cu taninuri vii si alcool de tinut in frau prin servirea la o temperatura moderata - vreo 16 grade la plecare as zice eu. L-am incercat in avanpremiera, (87-88pct), dupa care l-am mai intalnit in vreo doua blinduri unde l-am notat cu 85 si 86 de puncte. Acum am mers tot pe 86.

- 2008 - pare mai astringent ca 2009, avand aceleasi tonuri "blue", de afine, aduse de cupajarea cu Cabernet, intr-o proportie prea mica pentru a necesita mentionarea pe eticheta. Tot 86.

- 2007 - apar primele semne coloristice ale varstei, dar vinul e unul barbatesc, avand coloana vertebrala, cu un CS mai intens in compozitie. 86.

- 2006 - se remarca prin echilibru, note gemoase si aciditate moderata; culoare mai vie decat 2007. 89pct.

- 2005 - singurul an in care nu s-a facut.

- 2004 - bordurile caramizii avanseaza spre centru, aciditatea mai face un pas inapoi, gemul de prune si stafidele umplu gura. 85.

- 2003 - a fost considerat initial nu foarte reusit, vinul a evoluat cu rapiditate la inceput, dar in ultima perioada a dezvoltat o complexitate aromatica superioara si oarecum diferita. 88.

- 2002 - nu-si tradeaza nicicum varsta, parand mai proaspat decat, de exemplu, 2007. Are accente bordoleze, aciditate buna, amplitudine si complexitate. 89.

- 2001 - mi s-a parut cel mai reusit, pana la el avand frustrarea ca am punctat cam jos paharele precedente. Daca n-as fi facut-o, diferentierea ar fi fost aproape imposibila. 91 de puncte!

- 2000 - aduce nuante de vermut, note oxidative, dar sta bine in picioare: 85. Aici s-a cerut un test participantilor, sa redacteze corect "Prince Matei doua mii", dar unii s-au declarat prea obositi (aproape verzi dupa drumul lung de 45' pe autostrada) sa mai faca un efort supraomenesc.

- 1999 - note de gemuri uitate in camara, aciditate apusa, se pregateste sa paraseasca aceasta lume. 81.

- 1998 - se poate bea fara probleme insa nu mai ofera senzatii tari. 76. 

    Ar mai fi de spus ca Vinarte a prezentat la targ un face-lift al etichetei singurului cupaj de trei soiuri romanesti - Nedeea - caruia personal i-am acordat punctaj de Medalie de Argint la Premiile de Excelenta vinul.ro, s-a lansat Prince Mircea 2010 si mai ales Soare 2009 pe care il astept de vreo doi ani, iar prima impresie a fost.. maine ma duc sa-mi iau o cutie!

    N-am de ce sa ma ascund in spatele ciresului: se vad unele rabufniri de orgoliu sporadice pe la Segarcea sau Rotenberg, dar Don Costel si compania deocamdata dau ora exacta in Merlot si Cabernet. Asteptam si Oenoterra pe piata.

Premiile de excelenta Vinul.ro 2013

    Au început înscrierile la a cincea ediție a Premiilor de Excelență Vinul.Ro! Anul acesta, competitia  va avea loc in perioada 12-15 noiembrie, in Bucuresti, intr-o locatie ce urmeaza a fi stabilita si comunicata public in saptamanile urmatoare.

    In premiera, concursul va fi impartit in trei sectiuni distincte: una pentru vinuri non-retail, (etichete distribuite doar in Hoteluri, Restaurante, Cafenele sau firme de Catering si inregistrate in concurs de catre producatori, distribuitori sau importatorii de vinuri, contra unei taxe de inscriere), o sectiune in care participa vinurile achizitionate de catre organizatori direct de pe rafturile magazinelor si o sectiune pentru vinurile neimbuteliate inca, dar disponibile exclusiv catre restaurante si magazine specializate.

    Comisiile de jurizare vor fi formate din degustatori romani, somelieri, bloggeri de profil (!!) si manageri de magazine specializate si restaurante. Degustatorii vor fi ghidati in evaluari de catre un specialist strain, care va ocupa functia de presedinte de juriu.

    Au confirmat prezenţa în juriul Premiilor de Excelenţă Vinul.Ro 2013: Michel Blanc (Franţa) – directorul Sindicatului Viticultorilor din Chateauneuf du Pape, Anne Serres (Franţa) – degustător şi jurnalist al revistei Terre de Vins, Pierre Thomas (Elveţia) – jurnalist şi membru în comisiile de jurizare al mai multor concursuri internaţionale şi Ryan Opaz – comunicator, specialist în promovare şi jurat al mai multor competiţii internaţionale.

    Printre obiectivele concursului „Premiile de Excelenţă Vinul.Ro” se numără promovarea vinurilor de bună calitate, încurajarea producţiei şi a consumului responsabil de vin, informarea şi educarea publicului în domeniul vinurilor şi prezentarea ultimelor tendinţe în industrie. De asemenea, medaliile şi distincţiile câştigate în cadrul competiţiei pot reprezenta un criteriu important şi de încredere în influenţarea deciziei de cumpărare a vinurilor de către consumatori.

    Parteneriatele media încheiate atât cu presa de specialitate, cat si cu cea de interes generalist ne vor ajuta sa popularizăm cât mai bine, atât la nivel naţional cat şi european, laureaţii “Premiilor de Excelenţă Vinul.Ro - 2013”, cât şi partenerii acestui eveniment. De asemenea, partenerii concursului vor fi promovaţi timp de un an printr-o machetă publicitară în publicaţia Vinul.Ro, dar şi prin diferite modalităţi de promovare modernă (videoclipuri, bannere) pe principalele canale de social-media.

Taxa de participare este de 60 euro / proba + TVA. 

    Din fiecare proba, producatorii vor trimite cate 3 exemplare / sticle. Probele trebuie sa ajunga in posesia organizatorilor, pana cel mai tarziu la data de 8 noiembrie 2013.

Reduceri pentru mai multe probe inscrise:

• intre 5-9 probe – reducere de 5%

• intre 10-14 probe – reducere de 10%

• peste 15 probe – reducere de 15%

    Taxele de participare trebuie platite pana la data de 5 noiembrie 2013, in contul:

SC Cezar Connaisseur SRL, Str. Intrarea Albinari, NR. 5, ET.1, AP.3, Sector 2,  Bucuresti,

RO 15016781 • J40/11634/2002

Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01

Banca: Credit Europe Bank, SMB

    Adresa de corespondenta (contracte, facturi, alte comunicari): Str. Maxim Gorki nr. 2A, Sector 2, Bucuresti – in atentia Dnei Dora Todea.

    Adresa de expediere a probelor: Str. Theodor Sperantia nr. 14, Et. 2-3 (langa Posta Vitan), Sector 3, Bucuresti

Comunicat de presa emis de revista Vinul.ro.

Deschidere de sezon toamna-iarna 2013

    A fost o vara care a avut o ultima parte in care Bucurestiul a fost gol, vanzatorii de vinuri au avut nervii atat de tare intinsi incat si-au luat si ei talpasita in vacante sa nu mai vada in fiecare zi comenzi zero in afara de rose, pana si eu am reusit sa-mi bat recordul (negativ) la postari pe blog. Dar eu am o scuza, legata de activitati prelungite si pline de praf sub coiful din ziar al lui Dorel. Inca nu le-am incheiat, pentru ca la partea de mobila pe de-o parte exista preturi exorbitante, iar pe de alta lucruri facute prost cu manopera doar inca o data cat materialele. Iar prost le pot face si eu cu mana mea, n-am nevoie de costuri suplimentare. Uite aici un blog meserias despre subiect.

    Primul care a spart gheata oferind o degustare tematica a fost unul dintre magazinele noi de vinuri aparute in peisaj, Private Wine. Sigur, in aceeasi seara a fost si lansarea vinurilor .RO, la Neptunus, insa anuntul a fost facut mult prea tarziu. 

   Singurul detaliu despre degustarea la care am participat printr-o invitatie (par)venita prin mai multe maini a fost: vinuri rosii. Dar la ce seceta de evenimente a fost, n-am stat pe ganduri. Mi-a placut ambianta, finisaje in culori deschise, iluminare calda, s-a acordat mare atentie detaliilor, o vitrina bine pusa la punct, pahare de degustare Peugeot, punctualitate in semn de respect pentru cei care nu intarzie. Si sa stiti ca n-a intarziat nici dl. Marian Timofti, nici Paharnicul, nici Vinul.ro, nici Istvan Pentek, nici vin2.ro .. prea tare. De la inceput ni s-a spus ca este vorba de vinuri rosii romanesti din acelasi soi, descoperit destul de repede de audienta ca fiind Feteasca Neagra, toate 2011.

    Cele sase negricioase amestecate si pitite sub robe cenusii:

    .. pe care le-am vazut asa:

1. Cramele Recas Selene - 86 de puncte (atat i-am dat si la lansare)

2. Crama Atelier - 85 de puncte - trebuie lasat sa respire o jumatate de ora ca sa arate tot

3. Crama Oprisor La Cetate - 84 de puncte, bravo ai!

4. Petrovaselo Melgis - 83 de puncte - atentie cu asta, care are 15% alcool (declarat)

5. Corcova - 82 de puncte - parca era mai bun cand a aparut

6. Budureasca Horeca - 78 de puncte. Cum sa-i zici "gama Horeca" si sa-i mai si pui culorile alea de la Strehaia!? Din pacate trebuie sa remarc ca aceasta crama se afla intr-o pasa in care s-a cam pierdut directia, fie ca vorbim de calitatea vinului, de etichete, de politici si echipe de vanzari. Pacat de potential.

    Bineinteles ca degustarea a inceput cu un spumant de bun venit si s-a incheiat, ca de obicei, cu mai multe de "plecati acasa!", care au facut repede uitat soiul nostru drapel:

- Syrah diez Habla 2010, pe care l-am vazut la 86-87 de puncte

- Cabernet+Tempranillo+Petit Verdot, numit No. 9, de la acelasi producator din Extremadura: 88 pct.

- Barolo Virna di Borgogno 2005, vazut de mine la 91 de puncte si de CT la vreo 93 - un vin exceptional din Nebbiolo cules de pe ambele maluri.  

    Auzisem ca Mihai Nicolici e pasionat de vinuri, ma asteptam la ceva frumos, insa evenimentul a fost peste prejudecatile mele.

    Urmatoarea statie este Madame Pogany, cu peronul pe partea cu vinurile oferite de Vinitalydeluxe. Chiar azi.

Verticala Domaine Ceptura Blanc

    Profitand ca un nesabuit de nemarginita darnicie a lui Jorj Moisescu, am dat buzna cand am auzit ca se pune la bataie un Magnum de Domaine Ceptura Blanc 2005, ceilalti participanti aducand fiecare cate un urmas al grandiosului. Magnum. 

    2005 Magnum: s-a mentinut ireal de bine, notele greoaie, oxidative inca sunt la nivel incipient. Cred ca au contribuit mai multi factori: spatiul de depozitare foarte bun, sticla Magnum si faptul ca acum 8 ani nu se facea Revelatio sau Rezerva. Nasul este un complex de fructe coapte de toamna, in subsol apar cateva note de ceai, efect pozitiv de sticla. In gura pluseaza cu ceva miere, aciditatea e prezenta, un vin foarte bun. Avand in vedere varsta si starea - mai buna inca decat Rezerva 2009 - cred ca merita peste 90 de puncte. La masa s-a strigat darul asa: 93-92-94-93.

    2008: ciudat sau nu, e cazut. Inca poate fi baut, sau mai degraba gustat, daca-ti place sa-ti tragi bice pe spinare in timpul liber. Din unghiul meu, usor diferit fata de cel al colegilor de degustare, nu trece de 80 de puncte acum. Si de acum incolo propun ca la orice line-up, cel care a adus proba sa aiba interdictie in a o puncta, ba chiar a vorbi despre dansa. Prea des am vazut empatii absurde.

    2011: aici se schimba radical ecuatia, avem de-a face cu un vin asezat, fruct in forme de o complexitate impresionanta. Prospetime, mineralitate, legume crocante, citrice din plin, samd. Gustativ nu are greutatea si amplitudinea lui Revelatio, sau ale Rezervelor, dar prezinta o linearitate, o precizie - cum spune C.H. - de invidiat. De la mine 87, de la altii 85, 86, 86, 86.

    2012: debuteaza cu ceva drojdii de tinerete, chiar zeama de varza in primele 15 minute, dupa care te incanta prin prospetime si aromele mignone de grepfruit. Acum 3 luni nu spunea mare lucru, acum i-au dat dintisorii, incepe sa gangureasca despre fructe exotice, apoi toate aromele SB-ului, e superb. 87 pct.

P.S. Merci de pont - Knossos - imi place, n-are nicio legatura cu Gran Rezervele alea rancede din Metro. Cand impartim Chardonnay-ul ala ramas acolo?