Crissecco de la Cricova

    La cum e pozitionat brandul Cricova pe piata acum, nascocirea termenului Crisecco e un pas inainte, mai ales daca il asociem cu nivelul de zahar scazut - brut. Pe eticheta secundara ni se spune ca e facut prin metoda Charmat, din Feteasca adusa din mai multe crame proprii, are 10,5% alcool, e imbuteliat cu o luna in urma. Perlatia e foarte buna, nasul insa imi spune ceva de Muscat-uri in prima faza, cu Regala. Mult mai aromat decat ne-am astepta la un brut. Atacul confirma nivelul aromatic foarte ridicat, se reconfirma si MO+FR. Zahar n-are si e un vin curat, pentru ca lucrurile nu stau chiar pe roze cand vorbim de vin din MD. E un nou tip de spumant care cred ca-si va gasi repede clienti, daca se cunoaste reteta de a ajunge sub ochii lor. Foarte lung in post-gust. 86p. Important: pret, 23 de lei in retail! Daca ne vor depasi si moldovenii la vinuri suntem o cauza pierduta. La FN si bule putem deja bifa doua infrangeri. 

    Bine ati venit, ne bucuram sa va bem vinurile, atata timp cat au un raport calitate/pret mai bun decat ale noastre.  

O verticala inedita: Feteasca Regala Cramele Recas Sole 11-12-13

    Pasiunea pentru vin e uneori rasplatita de Bachus cu daruri unice, cu surprize incantatoare. In urma discutiei cu un comerciant, ar fi trebuit sa cumpar o Feteasca Regala Sole 2013, ca un preambul al marelui concurs cu vinuri din acest soi, care va avea loc joia viitoare la Ristorante Neptunus. Intamplarea a facut ca in stoc sa se afle 2012, despre care am scris mai multi anul trecut la superlativ. Nu puteam sa-mi refuz placerea de a incerca la distanta de un an minunata licoare, asa ca am mai cerut una si.. ingerii s-au pogorat sa se faca de-o verticala: era 2011.

    Asa ca dupa o trecere in revista la Ethic Wine a noilor spumante Foss Marai aduse de Cramele Recas in Romania, despre care cu siguranta voi povesti, am gasit un motiv banal (un meci al unei echipe romanesti.. mizerabil dupa ce ne-am delectat cu World Cup) sa vedem ce potential de invechire are Feteasca Regala, cum se comporta un vin new-world in timp, care este influenta climei, etc.

    Am parcurs succint cu doua luni in urma cele trei NOI reprezentante albe ale gamei Sole, iar la FR 2013 ramasesem dator cu cateva note de degustare, asa ca pot completa cat de cat acum: fructat, exotic, new-world, fara a depasi limita normalitatii si lasand tipicitatea sa se exprime. Final mediu-lung, setat pe piersica. Si punctajul a crescut de la 84 la 85 de puncte, odata cu evolutia la sticla.

    

    Cea din 2012 mi s-a parut la un maxim de forma, pentru ca putem vorbi deja de buchetul innobilarii la sticla, de o amplitudine a aromelor remarcabila, de eleganta, note de samburi, miez de nuca. Punctajul meu s-a ridicat pana la cota 87, insa a fost depasit de alti participanti. S-au auzit niste voci in sala cum ca ar putea fi si niste Chardonnay pe-acolo, dar nu cred ca sunt de luat in seama, nu schimba cu nimic impresia foarte buna.

    Se pare ca ordinea clasica, de sus in jos (2013-2012-2011), ramane cea corecta, pentru ca si acum ne-a oferit senzatii incredibile. Odata cu FR Sole '11 mi-am cam schimbat parerea (sa zicem rezervata) despre soiul in discutie, ba am mai si convertit niste necredinciosi. Nasul pare si mai complex, aducand biscuit-pesmet, incipient-placut-oxidativ, soc, fructe galbene romanesti, etc. Gustativ nu atinge structura lui 2012 (ramane best of!), insa la capitolul savoare, cel care conteaza de fapt de cateva ori in plus, este cel putin la acelasi nivel. Revelatiile pe care le-am bifat sunt ca acest soi chiar are un potential de invechire frumusel atunci cand e facut cu atentie, si ca Dealu Mare nu e singura regiune a tarii unde gasim albe mature de calitate superioara. Media punctelor a fost tot in jur de 87.

    As repeta verticala? Maine, daca ar mai fi posibil!

   Disclaimer: nu incercati asta acasa cu tot felul de alte porcarii uitate prin rafturile magazinelor sau prin sufrageriile socrilor! Exemplul de mai sus este o exceptie.

Domeniile Panciu Brut

    An de recolta 2011 zice pe site, soiurile folosite fiind Feteasca Alba, Feteasca Regala si Aligote, in care se transmite aciditatea specifica solurilor din zona. Serie de 9000 de sticle, 12% alcool, zahar rezidual 2,2g/l. Perlatie destul de mare la bob la plecare, care se transforma repejor intr-una fina, consistenta, cu trenulete si cerculete. Nasul este auster, cu doar vagi arome de mere si zarzare. Gustul insa e ceva deosebit, atat aromatic prin fructuozitate, amplitudine sau lungime, dar mai ales tactil, prin bogatia si finetea bulelor ce-si dau ultima suflare in menghina formata din limba si cerul gurii. Sigur, lipseste regele, Chardonnay-ul, caruia insa, cred ca i-ar trebui macar jumatate din spatiul oferit in sticla pentru a adauga intru perfectiune cremozitate-onctuozitate si o latura aromatica florala. 

    Cons: cand faci un spumant de o asemenea calitate ar cam fi cazul sa-ti desenezi si o eticheta mai de soi, pentru ca auriul pe fond negru, la randu-i pe fondul verde al sticlei, legata la gat cu rosu aprins, suna cam a pom de iarna, nu rezoneaza cu atat de putinii iubitori de bule, din care-i mai cerni o data pe cei care isi permit sa-l plateasca. Mi-ar placea sa apara si data imbutelierii, ca sa stiu si eu cand s-a nascut si mai ales de cand sta la raft. 

    Verdict: 90-91 de puncte si o recomandare de la Jancis Robinson MW, pe care eu n-am urmat-o si m-am pacalit de prea multe ori la poz'nar: sampania ieftina e o bautura scarboasa; vinul spumant din alte parti ale lumii e mult mai bun - si deloc mai scump decat sampania ieftina. In acest moment il consider cel mai bun spumant facut in Romania. Se gaseste in retail, pretul este 50-60 de lei. Este facut pe malul Putnei, la Tifesti, Vrancea, folosind metoda traditionala, fermentare in sticla.

Casa Olteanu din inima Moldovei

    M-am bucurat impreuna cu prietenii de noile vinuri Gramma, cele ale caror etichete au fost imbujorate de maestrul Horatiu Malaele. 

    Ca in fiecare an, cel mai frumos vin al cramei este asamblajul soiurilor de baza plantate pe proprietate - Cuvee Visan - din care, sper ca la momentul oportun se va naste si un spumant low-sugar. Are printre cele mai reusite nasuri din industrie daca ma refer la 2013, care se anunta (ca de obicei in ultimii 3) un an de top, dar rezultatele, la general, sunt deocamdata sub-mediocre, Gramma ridicand media. Flori, mineralitate, pere, zarzare verzi, lamaie. Aciditatea taie cartile in gust, Regala aduce textura, Alba finete si primavara. Mi-a placut, da o lectie despre cum aciditatea sus se integreaza elegant in context. 86 de puncte, vreo 40 de lei. 

    Feteasca Regala e un vin neutru relativ, greu de descris, fara aspecte spectaculoase, insa paradoxal mi-a placut. Hai sa cautam totusi: aciditatea la 6,4 g/l se vede, seamana cu o limonada de vara slab alcoolica, 11.37%, aroma tipica soiului foarte fina, de cautat mai ales pe paharul semiuscat. 84.

    Povestea Aligote-ului este si ea sumara (deh, asa e cand imparti), fiind alcatuita din arome de lamaie si lamaita, mere-pere in ladita. E un vin serios, curat, ca un scolar care dupa ore se duce direct acasa, nu ramane la joaca cu ceilalti, nu-l poti cunoaste intr-o recreatie. Pe dinauntru, la nivelul de zahar sub 1g si la alcool 12,5% nu putem vorbi de un vin corpolent, ci curgator, savuros, fresh and crispy, de la aciditatea (totala) spre 7g/litru. Minunat pentru vara care la un moment dat chiar va veni. 84 de puncte azi si 85 de puncte maine. 

    Sunt vinuri zglobii, de nordul tarii, care au castigat in finete an de an, si care reprezinta fidel clima si solul zonei, iar impreuna cu penelul maestrului Malaele ridica binisor imaginea, dar si pretentiile noastre de acum incolo.

Cramele Recas Sole 2013

    Dupa anul 2010, al marelui Solo Quinta castigator la Vinalies de Paris, s-au schimbat cateva lucruri in reteta vinurilor albe (si roz) premium de la Recas. Drojdiile folosite lasa niste urme parfumate, de lume noua, care se disipa daca vinul e vanturat intr-o carafa sau decantor. Ma bucur sa vad ca in Chardonnay-ul Sole 2013 aceste fructe tropicale nu mai sunt atat de intense, lasand soiul sa se exprime. S-au facut 25.000 de sticle din viile de pe Dealul Tiganului, toate cu 13% alcool si culoare verzui-galbuie lucioasa. Reusind sa trec de stratul new-world am descoperit aroma fina, florala a Chardonnay-ului, sub care mai exista in plan tertiar un fruct verde. Gustul etaleaza o crestere majora fata de nas, fiind la o calitate premium. Are structura, are onctuozitate, are profunzime, aciditate perfecta pentru acum. Savoarea urca la cote inalte in jur de 11-13 grade, nu mai jos, intocmai cum se cade la un Chardonnay. In gura aromele trec de la citrice galbene-portocalii la stone-fruits. 85 de puncte. Foarte expresiv a doua zi, cu o aroma evidenta de piersica. 

    O Feteasca Regala opusul celor neaose, aspre, intense si cersetoare de spritz: are finete, aromatic trece in emisfera sudica nu inainte de a face o oprire la Tropice, e curgatoare. Silentioasa a fost primul termen care mi-a venit in cap dupa prima gura, s-ar potrivi ca o manusa unor momente de introspectie, la fel de bine cum s-ar potrivi unora romantice. Tehnic-structural e cu vreun punct sub 2012, insa s-a dezvoltat in partea aromatica. Nu intru in detalii ca in toata casa miroase a cozonaci de 2 zile :). 84pct.

    Sauvignon Blanc Sole 2013 zici ca e de trei generatii in Noua Zeelanda, pentru ca pe langa tropicale, vin de-a valma ardei grasi, flori de vita, foarte fidel translatate in gust, unde mai vine si-un pepene galben calare pe o banana. Mi-ar fi placut un corp mai gras, asa ca mine, pe care sa se lafaie cosul de fructe. 84 de puncte.

    

Liliac pe-al treispelea arac

    Am avut ocazia recent sa incerc cate o sticla din noile vinuri Liliac, 2013, venite direct din crama, pe o filiera underground cam scumpa. Mi-am notat cateva randuri, la fel de incalcite ca de obicei:

1. Cel mai bun este de departe roze-ul, facut din Pinot Noir, chiar daca incepe cu stangul: unul dintre putinele vinuri in care sulful este evident, sub forma izului de ou fiert. Fructul este cu adevarat spectaculos in miros, glazurat cu sufleuri de capsune, fara a fi ieftin, iar culoarea in ton cu moda anului, portocaliu foarte deschis. As fi ales insa un pastel contrastant pentru fondul etichetei si as renunta la bucatica grafica gen Taxi Pelicanul sau Politia Britanica, de la baza capisonului. Sper ca design-ul nu s-a facut cu prietenii de pe Facebook, la fel ca Young. Nu e cel mai cel din putinele rozuri cu buletin de identitate 2013, am vazut deja doua mai atragatoare un pic, cromatic - Alira si Rotenberg. Gust: mineralitatea si prospetimea balanseaza elegant serbetul roz, fruct bine copt, chiar cu accente exotice, aromele iti bucura cilii retro-nazal, are lungime, are echilibru, are structura.. a cam bifat cam tot! Urca atat de sus pe palat, incat pare o usoara cadere pe finish, dar nu cred ca aici se poate depuncta cumva, cum n-as vrea sa depunctez nici albusul de la inceput. Greu de facut o ierarhie la varf, fara ceilalti aspiranti prezenti. Oricum si-a castigat locul de titular la viitoarea centura roze. 86 de puncte - spre 40 de lei. 

2. Cel mai slab e de departe SB-ul: emotii, asteptari mari dupa Marea Medalie din toamna, dar m-am dezumflat rapid. Dupa modelul rose-ului, lansat tot prea devreme, asta nu se opreste la izuri de ou fiert, ci tine sa ne arate cum ar arata acel ou dupa doua saptamani de stat in soare, intr-un angrenaj cu fructe exotice si aciditate, care se zbate undeva intre dizgratios si respingator. Machiajul ce targeteaza partea olfactiva e evident, dar nu inteleg de ce s-a ajuns acolo, pentru ca, in spate, vinul nu pare rezultatul unui an prapadit. Mi-a adus aminte de momentul cand am vrut sa fac cea mai buna pizza, mixand toate ingredientele posibile si.. am avut acelasi rezultat sub-mediocru: 75 de puncte la 50 de lei. M-as bucura sa vad la vara ca a fost doar un soc de imbuteliere care a dezintegrat momentan lichidul, insa chiar si asa, nerabdarea de a liniariza cash-flow-ul te expune, fara sa ai nevoie. Am lasat jumatate de sticla pentru a doua zi, sperand la ceva mai bun, dar vinul a alunecat pe alta panta, tot prea abrupta: impresie de creta in gura, amarui, aciditatea s-a evaporat in mare parte, doar aromele s-au strans intr-un buchet acceptabil. 

3. Feteasca Alba: dop lung, catifelat si flexibil, nu prea ieftin, se pare. Nas mineral-intepator, dar cumintel aromatic, mai mult citric dar si floral, atac cu o idee de fizz, acrisor, apos. Partea buna e impresia generala de fresh, e un vin de-a dreptul reconfortant, insa departe de finetea, tipicitatea si structura celui de Segarcea (Prestige), ca altele nu prea am vazut deocamdata - vintage 2013. Deocamdata aciditatea e cam in fata liniei generale, iar over-all se simte necesitatea personalitatii. O Feteasca Alba new world, cu subtonuri exotice n-o sa faca purici, cel putin nu in curtea mea. Dar pana acum n-am gasit crama romaneasca sa nu foloseasca aceeasi familie de drojdii la toate vinurile sale de o anumita culoare. Setul asta s-a pliat bine pe SB (n.a. anul trecut, inca nu-l bausem pe ultimul!), dar aici e cam kitsch. 13% alcool, 35-40 de lei in magazine, unde unele vinuri Liliac ba sunt stock-out, ba apar dupa 2 luni pe site-uri de solduri. Pe eticheta secundara exista o descriere, doar in limba engleza, care incepe prin a ne deschide ochii asupra culorii galben pai (de 2,5 randuri din 6), ca si cum noi am fi chiori - in alte vorbe pretul cerut nu e pe aceeasi pala de vant cu directia de marketing. Despre distributia la fel de dezlanata am mai vorbit. 83 de puncte, ma asteptam la mai mult din partea vinului, cu celelalte m-am obisnuit. 

4. Feteasca Regala: un pic mai asezat, 13% alcool, un contra-exemplu de tipicitate, setat pe citrice, de fapt un suculet de grepfruit rosu. Pe chestii d-astea hibride, care functioneaza pe combustibili (drojdii) de duzina, n-as cheltui mai mult de 20 de lei, oricat de mare ar fi investitia in vie si crama. 83-84 pct pentru un vin oarecare, in niciun caz pentru o Feteasca Regala. 

    Explicatii pot aparea pe traseu, de la blestemele localnicilor pana la inghet si avionul malaezian furat de extraterestri, ba e posibil ca vinul sa-si revina, sa ajunga spre performantele de anul trecut, caz in care punerea pe piata in halul in care este acum o vad (tot) ca o lipsa de respect la adresa primilor cumparatori, adica cei mai pasionati.

 

Zoresti, vinuri premium - Domeniul Niscov

    Vazand trendul cat de cat bun calitativ din ultimii ani, am decis sa risc (a cata oara?) si sa incerc vinurile de varf de la un producator care n-a prea tinut pasul cu tehnologia moderna, dar al carui nume cred ca inca vinde nostalgicilor CAP-isti. In Romania cumparatorul de vrac "de pe sant" e probabil turmentat non-stop, de-au ajuns unii la un moment dat sa vanda vin la Calugareni, nu numai la Valea Calugareasca. Suna.. aproape la fel. 

    Gama ultra-extra-premium se numeste Domeniul Niscov, costa 18 lei sticla in magazinul propriu din Buzau si contine patru vinuri:

1. Feteasca Regala 2011 inca n-a depasit conditia de vin comunist, cu deficiente majore. Da' bun de dus pe la concursurile astea la care in juriu sunt prezenti oameni "care si-au dedicat viata viei si vinului", in traducere libera au dormit pe bostina in mega-cramele comuniste, avand un singur tel: productia la hectar. 73 de puncte. Oricum eticheta buna, prezentare frumoasa. 

2. Un cupaj de SB, RI si FR, tot din 2011, este si mai praf: are 12,5% alc, dar juri ca ar fi 16, doaga, cauciuc ars, gretos, aciditatea volatila sus, nu l-am putut bea. 65 de puncte? Sau 45? Nu mai conteaza.

3. Merlot (fara an): nas in sfarsit acceptabil, cu alcoolul tot afara, fructe rosii si brusturi, tanin bolovanos, corp foarte subtire. Jancis zice ca la astea proaste si fara defecte sa dam 80, deci 77 sa fie!

4. CS 2011 - nu m-am putut apropia, 65 de puncte.

    Asa ca, daca de multe ori zic ca daca or fi jumatate bune n-am pierdut prea mult, acum Fortuna a vrut sa-mi demonstreze ca pe sub dealurile obscure nu e bine sa umbli pe inserat, pentru ca risti sa fii talharit.

Domeniul Vladoi

    Domeniul Vladoi e un nume foarte proaspat in peisajul romanesc. I-am tot ocolit la GoodWine, insa pana la urma am dat nas in nas. Dupa doar cateva guri am facut comanda: cate o sticla din fiecare alb! Este una dintre putinele achizitii facute dupa 2 zile petrecute integral printre vreo 170 de vinuri. Au 9 hectare pe rod, sunt in zona Murfatlar, mai exact la Siminoc, se pare ca primesc ajutor de la un vinificator fost murfatlarian, care va iesi si el cu vinuri pe piata cat de  curand. M-a vrajit curatenia si tipicitatea soiurilor, nivelul alcoolic moderat, etichetele simpliste, dar atragatoare, mai ales prin cromatica si.. bineinteles am avut impulsul vanatorului de bunatati. Probabil si din motive paranoice, cum ca astia mici si cruzi inca n-au bani sau nu stiu de toate chimicalele moderne uzitate pe scara larga cu scopul de a minti clientul. Pretul nu l-am stiut decat la finalul celei de-a doua zi, cand m-am intors sa iau sticlele puse deoparte: 16 lei FR si MO si 25 de lei CH-ul baricat. 

    Feteasca Regala face parte din gama Ravak - iar producatorul sustine ca este realizata doar din acest tip de must, restul mergand deocamdata in vrac. Are 12,5 volume alcoolice, DOC Murfatlar. Nasul e relativ drojdios, intens mineral, cu urme de mere verzi ajunse la maturitate, dar si un subtil ton floral-exotic. Abia in gura da cartile pe fata, recunoscand ca este de fapt o Feteasca Regala bine structurata, echilibrata, fructata si simpatica. Finalul prezinta senzatia de asprime amaruie intalnita frecvent la FR. Luand in considerare performantele slabute ale albelor romanesti din 2012 (sa nu mai zic de rose-uri), Vladoiu se pozitioneaza cu acest vin in partea de sus a tabloului. 84pct. 

    Chardonnay-ul este baricat, lemnul pare a fi fost cel mult mediu ars, dand arome vanilate si de cacao pe langa cele florale ale soiului. Aciditatea e sus, inca necalibrata cu aspectul general onctuos si vanilat, se simte sulful, dar are stofa de vin in viitor. 83pct.

    Muscatul prezinta aromele specifice soiului, dar are si o nota verde alaturi de un iz mineral. Atacul are suficienta intensitate aromatica astfel incat sa ofere o continuitate armonioasa, compensand lipsa zaharului. Ajuta si onctuozitatea, aciditatea, structura buna. Din pacate in final apare un iz metalic-sulfuros care cam strica petrecerea, dar in post gust ramane Muscat. 12,5% alcool (cum naiba unii pot aici la vale si altora le iese 17% intre dealuri imi depaseste puterea de intelegere), DOC Murfatlar, 16 lei, 84pct. Cam putine Muscat-uri bune in ultimul timp. 

    Ma bucura aparitia cat mai multor producatori cu vin bun in piata asta anormala unde se bat si inving aceleasi 15 etichete. Dar mi-e greu sa cred ca vom prinde acele vremuri cand fiecare magazin de vinuri va avea in proportie de 80% altceva de oferit, la un pret bun, cum exista in tarile din vestul Europei. 

Jidvei Sauvignon si Feteasca Regala Tezaur 2012

    Majoritatea cupajelor albe din gama Tezaur au fost reusite in ultimii ani, iar dupa ce am vazut la fata locului schimbarile pozitive care s-au petrecut la producatorul de pe Tarnave, asteptarile au crescut. 

    M-am bucurat sa descopar la dezvaluirea etichetelor dintr-una dintre zilele de concurs vinul.ro ca punctasem acest vin la 84 de lungimi, asa ca la prima intalnire in Carrefour l-am luat la o plimbare la brat pana in Ghencea, sa vada si el stadionul de aproape. 

    Din exterior sunt de mentionat cateva aspecte: DOC-CMD Tarnave-Jidvei, imbuteliat in septembrie 2013, alcool 12,5%, recomandat a se servi la 4-6 grade (!). A.. si-mi plac capisoanele din plastic transparent, fata de cele opace din acelasi material. Mirosul este foarte rezervat, aducand abia "la cald" cateva arome specifice Fetestii Regale, care in gura e frumos sustinuta de aciditatea Sauvignonului. Onctuozitatea amintita pe eticheta secundara se simte, intr-adevar la rece, Un vin curat, auster, usor amarui pe final - un atribut ce imbie spre urmatoarea inghititura. Mi-ar placea sa-l vad si peste vreo 6 luni, pe cand cruditatea va fi fost uitata. Raman la cele 84 de puncte si formulez doua recomandari: reglajul presei si cantitatea de sulf - mai cu mila, exista plasa de siguranta mai jos in gama. 

    Concluzia e ca la 25 de lei unul dintre producatorii foarte mari introduce un standard, o bariera a raportului calitate - pret, consumatorul putandu-se bucura de vinuri din ce in ce mai bune, fara a fi nevoit sa scoata din buzunar din ce in ce mai multi bani an de an. Iar ele incep sa fie reprezentative pentru terroir-ul rece transilvanean, n-au nevoie de machiaje inutile. Foarte frumos din partea voastra! As alege oricand acest vin in defavoarea multora mai scumpe. 

    P.S. Am tras cu ochiul la celelalte comisii, neavand ocazia sa ma intalnesc cu alte vinuri Jidvei la concurs si impresia generala este aceeasi: vinurile de retail au crescut remarcabil in calitate, am vazut constant in jur si peste 80 de puncte pentru gama Grigorescu sau Nec Plus Ultra.

Raport de activitate - Domeniile Ostrov

    OSTROVIT S.A. a fost infiintata in anul 1991 ca urmare a planului de reorganizare a  fostelor IAS-uri, iar in 2001 a trecut in proprietatea omului de afaceri Horia Culcescu si a Oanei Belu, cei doi ocupandu-se in principal de fructe si legume din Oltenia pana in Dobrogea, ba chiar si in afara granitelor tarii. Investitiile, sustinute (si) de programe europene, au insemnat retehnologizarea completa a celor doua crame, sisteme de irigatii (picatura), reconversia a 1000 de hectare de vie. Da, Ostrov este unul din producatorii mari, cu aproape 1000 de hectare de vie cu struguri pentru vin si 300 cu struguri de masa,  ~500 ha fiind cu livezi si 200 ha cu legume.

    Descoperirile arheologice demonstreaza ca aici se facea vin inca dinaintea venirii romanilor, chiar si astazi peisajul inspira un corn al abundentei langa curbura pe care o face Dunarea langa insula Ostrov si pana in inima Dobrogei. Primii 30 de kilometri ai unghiului de pamant romanesc dintre granita terestra cu Bulgaria si Dunare nu seamana cu nimic din ce putem vedea in oricare alt loc din tara. M-am simtit intr-o lume in care timpul sta pe loc de multi ani, oamenii convietuiesc asa cum au facut-o dintotdeauna, neavand grijile si viteza urbana, panorama nu se compara cu aspectul saracacios al sudului tele-oltean sau est-moldovean. Din granita terestra pazita cu dintii au ramas niste tufisuri, iar daca-i ceri unui bulgar de la etajele superioare ale catorva blocuri din Silistra un foc, iti poate arunca bricheta direct in curtea cramei... Crama in cadrul si in jurul careia exista cu siguranta cele mai multe locuri de vizitat din Romania, incepand cu pestera Sfantului Andrei, Manastirea Dervent, Cetatea Durostorum (de unde vine numele Dristor!) multitudinea de vestigii, muzeul cramei, sau hrubele cu firidele in care aveau loc celebrele libatii in prezenta fecioarelor dace. Urmeaza finalizarea unui centru de afaceri romano-bulgar si mai ales punerea in circuitul turistic a mai multor pensiuni direct in mijlocul viei. Amplasarea bine gandita ofera privelisti minunate asupra fluviului mai ales la apus de soare, iar finisajele, alese si supravegheate indeaproape de Oana Belu, sunt o adevarata arta, o incantare. Am petrecut o dupa-amiaza pe gustul meu vizitand tot domeniul, cele doua crame, pensiunile in constructie (la primavara sunt gata), dezbatand subiecte de interes comun cu Horia Haznas, Daniel Zottu, Cezar Ioan, Vali Ceafalau, Razvan Stoenescu, Laurentiu Horodnic, Cristi Pitulice, Mihaela Prevenda, Oana Belu, Lucian Velciu si multi alti companioni placuti.

    M-a impresionat si mai tare ospitalitatea fara margini, aici incluzand discutiile despre vin. Sau mai degraba lipsa lor, pentru ca n-a fost UN OM, indiferent ca vorbim de proprietari, somelieri, oenologi ai cramei, care sa sustina prelegeri laudative. La lasarea serii s-au pus pe masa toate vinurile din gama Reserve si.. cam atat despre dansele, cu exceptia raspunsurilor la intrebari. A ramas la latitudinea noastra, a bloggerilor, a prietenilor de la vinul.ro si a altor invitati sa facem aprecieri. Parerile mele:

- Chardonnay Reserve 2010: s-a reusit acea trecere rara intre onctuozitate/caracterul floral si baricul vanilat. Cel mai bun. Acelasi punctaj in blind, la Cupa Chardonnay: 85 de puncte.
- Sauvignon Blanc Reserve 2010: gustand intai un 2013 dupa ce-si terminase fermentatia, acest 2010 mi s-a parut nu la aceeasi complexitate a aromelor, nasul mergand spre ierbos, amarui - o caracteristica universala a albelor din acest micro-climat. Aciditatea ridicata nu poate sta sub acelasi acoperis cu lemnul si soiul. 82,5 pct.
- Muscat Ottonel Reserve 2011: echilibru bun intre intensitatea aromelor si caracterul fresh, verde, mineral. Despre post-gust.. vorbim de ani lumina. Foarte luptator, intens, vrea sa vorbesti cu el, sa-l descrii. 82.
- Rose-urile din Merlot si Cabernet au fost pe fuga, ca era gata berbecutul la protap, le-am vazut pe ambele la 83 de puncte, insa diferite; le voi redegusta.
- dintre cele doua vinuri rosii mi-a placut mai mult Merlot-ul (84 pct), dar nici CS-ul nu-i departe - 83. Ambele sunt 2010. Se mai cultiva Pinot Gris, Feteasca Regala, Pinot Noir, Syrah, Cramposie, Feteasca Alba, Riesling Italian. 

    La o asa schimbare, cel mai important este ca vinul de volum este curat, iar, ca efect secundar, din baza de selectie generoasa vor creste in timp niste varfuri, daca asta va face parte din strategie si se vor identifica atent resursele necesare.

    Ceea ce am vazut la Ostrov n-am mai vazut la nicio crama din Romania si n-am multe nespionate. Poti merge oriunde "in interes de serviciu" al vinului sa stai o noapte, sa degusti tot si sa pleci. La Ostrov poti sta zile bune in care vei avea ce face, indiferent de sezon: pescuit, dat cu sania pe povarnisurile dintre vii, vizitat istoria si oamenii locului, stat la o serata la pian cu muzicianul Lucian Velciu, infulecat berbecuți la proțap si paine la țest.... V-am zis ca au si vin? 
    Multumesc Oana, multumesc Mihaela!

Raport de activitate: noile vinuri Averesti

    Vinicola Averesti detine 560ha de vie din care 320 au trecut deja prin programul de reconversie, s-a investit in utilaje de vinificatie moderne, linii de imbuteliere, iar primele rezultate pozitive au fost remarcate de mine la Provino Iasi, anul trecut. La inceput de 2013 producatorul vasluian da vinurilor sale o noua infatisare, cu etichete atractive, prezentabile. Am avut ocazia sa gust o parte din ele la Goodwine-ul de toamna, iar impresia buna pe care mi-au lasat-o m-au determinat sa le incerc "a la long" pe toate. Ce nu am gasit pe niciuna dintre etichete este anul de productie, ceea ce inseamna ca sunt asamblaje de 2011 si 2012, in proportii de cel putin 15% fiecare. Inainte de a trece la vinuri, trebuie remarcate textele de pe eticheta secundara, lejere si firesti.

    Feteasca Regala are arome frumoase, atat florale cat si de fructe galbene, dar si un puternic caracter mineral. Culoarea este galben pai, iar gustul apetisant, bine structurat, de fructe proaspete de toamna. Un vin bun la un pret exceptional. 84 de puncte.

    Cuvee Regal este un asamblaj de Feteasca Alba si Feteasca Regala, demisec, dotat cu o aciditate ridicata, ca toate celelalte vinuri. Nivelul alcoolic este moderat, 12,5%. Nas fin aromat, in care se simt frumos cele doua soiuri - citrice, condiment, mere, floral-,  in atac se simte restul de zahar, se continua trendul dat de nas, cu miez de mar malaios. Buna abordarea demi peste aciditatea superioara. Post nu prea lung, de fruct. Producatorul il recomanda in special doamnelor. 82-84.

    Aligote este galben pal, aproape incolor, cu reflexii aurii, nas la fel de timid, french-style, abia la cald se disting cateva note de mere, care se transpun si in gura intr-o maniera foarte placuta, alaturi de textura acestui fruct. Un soi clasic al ultimelor decenii, cam putin intalnit in zilele noastre din cauza pietei care cere arome intense. Post lung de fructe galbene bine coapte. 84-85.

    Zghihara de Husi: culoare galbui deschis, cu reflexii verzui. Nas mineral, placut, cu arome de flori albe, grepfruit si coaja de lamaie. In gura e gustos, fresh si foarte prietenos, mai ales prin prisma celor doar 12,5% grade alcoolice. Aluneca pe gat nevoie mare. Un vin cu un raport calitate/pret superb, 85 pct. 

    Rene Faure este combinatia intre ultimele doua, Zghihara si Aligote: nas de la Zghihara, de fructe galbene usor afumate, citrice, ierburi proaspete, atac acid, crocant, corp echilibrat, racoritor, culoare galbuie palida stralucitoare. Surprinzator de frumos. 84.

    Vinurile au un stil al lor, curat, fresh, fara alcool in exces, a fost o placere intalnirea cu ele. E din ce in ce mai vizibil rasaritul de soare in Moldova. Toate  au fost luate din Bucuresti, la preturi omenesti.

Cramele Recas in cifre, oameni si vinuri

- Locul 5 in topul romanesc, dupa cifra de afaceri, fiind precedat, in ordine, de Vincon, Murfatlar, Jidvei si Cotnari;

- exploateaza 850 de hectare langa localitatea Recas si inca 20 la Minis, de unde asteptarile sunt mari, aici fiind plantate soiurile Cabernet si Feteasca Neagra;

- au fost facute investitii de 42 mil EUR;

- capacitate de productie: 12 mil sticle/an;

- export: 2 mil sticle in 2011, 3 mil in 2012, 12 etichete diferite;

- toate viile au maximum 10 ani, din care 30% < 4 ani;

- Solo Quinta 2011: 40.000 de sticle, la fel si Cuvee Uberland; ultimul e preferatul lui Christy Canterbury MW, din ce a gustat pe la noi, si le-a cam incercat pe cele care conteaza;

- 2 ani este timpul minim de la recolta, in care se vor lansa vinurile La Putere;

- 28 este numarul de vinuri pe care le-am gustat. 

    In afara de cifre, cu ocazia excursiei de o zi efectuate la Recas la inceputul saptamanii trecute, am descoperit oameni. Nu vanzatori de iluzii, ci oameni, atenti atat la miscarile pietei cat si la calitatea vinului. De exemplu, se lucreaza cu nu mai putin de 35 de clone diferite de Cabernet in scopul obtinerii unor rezultate cat mai bune in acest areal viticol. S-a vorbit deschis si in sens pozitiv despre majoritatea producatorilor cunoscuti, au fost prezentate detalii tehnice despre diferente de vinificare intre vinul cu screw-cap si cel cu dop de pluta, precum si ca in laborator se studiaza si comportamentul vinului in conditiile de distributie romanesti. S-a discutat despre concursuri si relativitatea lor in functie de an, calitate si numarul de participanti, s-a dezvaluit identitatea probelor trimise la Premiile de Excelenta vinul.ro. Rezultatele sunt asteptate chiar azi.

    In materie de vinuri, am trecut prin toata gama Castel Huniade, unele deja 2012, gama care a adus un boost in vanzari, consumatorul fiind, se pare, plictisit de Castle Rock si V Drinks. Rieslingul este 80% Italian si 20% de Rin. In gama sunt vinuri seci si demiseci. A urmat Cocosul dintre vii cu un spectaculos de aromat rose din tanarul soi Acalon si Cabernet, dar si un  Chardonnay care imi place de mai multi ani.
    Repriza a doua a inceput cu un exceptional Chablis Louis Latour Premier Cru, apoi s-a trecut prin multi-medaliata gama Sole, rosiile La Putere - proaspete si carnoase, Pinot Noir 20 barrels de la Cono Sur, Cabernet Mondavi, Cuvee Uberland 2009 - inca tanar in opinia mea, finalul fiind maiestuos, cu Amarone Campolongo de la Masi si un Traminer dulce 2000.

    Planuri de viitor: lansarea unei noi game de vinuri rosii, pozitionate intre La Putere si Uberland, din care vor face parte o Feteasca Neagra 2011 - deosebita!, un asamblaj din mai multe Caberneturi, facut de Planeta si alte surprize... spumante. Orizontul de timp in care le vom vedea pe piata este de cel putin 6 luni, calitatea este sus, au nevoie si de invechire la sticla. Dupa succesul la export, mai ales in Marea Britanie si Ungaria, se pun la punct detaliile unei colaborari cu duty-free-urile Heinemann. Se va incerca un parteneriat mai strans cu magazinele branduite Cramele Recas, deocamdata compania avand doar 3 locatii  proprii de desfacere.

    Cramele Recas este unul dintre foarte putinii producatori romani care au capacitatea de a produce atat vinuri cu preturi accesibile, adevarate modele de raport calitate/pret, dar si vinuri de top, castigatoare de zeci, poate sute de medalii la concursurile internationale, fiind perfect pliat pe cerintele si bugetul oricarui tip de client. Consumatorul Berbecutio se declara incantat si multumeste pentru momentele placute petrecute la crama.

Intoarcerea cavalerului Jedi Macici

    Daca intr-un episod anterior vorbeam despre Imperiul care contraataca, seria continua cu noi vinuri din partea Cramei Atelier. De ce cavaler? Pentru deschiderea, onestitatea cu care ne-a povestit despre vinurile sale, cu care a impartasit opinii despre piata romaneasca. Sa nu mai zic de prestatia la gratar, pentru ca din mainile sale si din ceafa unui Black Angus a iesit cea mai buna friptura pe care am mancat-o in viata mea, acasa n-am reusit sa obtin acelasi rezultat. 

    Asa ca acum vreo 10 zile am vizitat M1 unde am avut prilejul sa degust noile vinuri dobrogene, dar nu ma intrebati de puncte sau notiuni aprofundate, pentru ca, fiind un om cumpatat, a trebuit sa conduc inapoi acasa la lasarea intunericului, asa ca am fost printre putinii utilizatori de scuipatori. Printre foile carnetelului special proiectat pentru degustarile de vin (thanks!) am gasit cateva notite:

- Pinot Gris 2011, Leat 6500 The Origin: 14,5% alcool, presat impreuna cu ciorchinii, 8% baricat, 4000 de sticle, culoare galben-verzui, miros de intensitate aproape inexistenta, curgator, putin agresiv prin aciditate. Referitor la miros, il prefer asa, decat ametit de "concetrated grape juice" sau alte bazaconii.

- Arezan Feteasca Alba si Feteasca Regala 2011, 50-50%: un vin implinit dupa 10 luni in tancuri de inox, n-a atins vreun lemn in viata lui, caracterizat in primul rand de o intrepatrundere foarte reusita, expresiva, a celor doua soiuri. Este mineral si crocant, cu o aciditate aproape de 7, culoare mai mult verde decat galbena.

    In continuare au fost prezentate en primeur vinurile rosii care vor face parte toamna viitoare din gama Leat 6500, productie 2011:

- Pinot Noir-ul a trecut de faza cruda, este deocamdata acoperit de baricul nou in care isi petrece timpul (vanilie si cafea), dar gustul promite fapte mari.

- Merlot: culoare violacee, carnoasa, juvenila, gust crud, cu fructe rosii de padure, menta si visine.

- Cabernet Sauvignon - este intr-o faza prea copilareasca pentru a fi analizat ca produs final.

- Feteasca Neagra e aproape ready to drink, cu note clare, curate, de visina coapta, prune, vanilie. Aciditatea e surprinzator de sus, iar finalul fara sfarsit. Am scuipat, am clatit cu apa si tot era acolo! Se bate la titlu in 2013.

    Aparitia noilor produse de calitate din partea Cramei M1 Atelier, divizia premium Murfatlar, este o confirmare, o legitimare a primului pas facut in vara cu rose-uri, amprente si scoici, iar acest lucru nu poate decat sa ma bucure, mai ales ca vinurile au preturi decente. Lucrurile au o directie clara spre performanta, indiferent ca vorbim de vin, etichete, organizare sau chiar gratar.

    Am uitat IceWine-ul din Muscat!! Vor fi doar 400 de sticle mici, probabil nu si la vanzare, cu 200 g de zahar, din 400 de plecare, aciditate 9, alcool 11. Nu are (inca) note oxidative, ceioase, este proaspat si va fi bun de baut peste inca un an. Mirosul nu e de 100 de puncte, insa gustul...fenomenal. Din 2ha pot iesi doar 400 de litri, asta-i viata. 90+.

    Cu multumiri organizatorilor pentru invitatie si vin2.ro pentru o parte din fotografii.

Raport de activitate: Avincis (pe scurt)

    Avincis este un producator nou pe piata de vinuri romanesti, abia anul trecut au aparut primele sticle in comert. Este cunoscut in primul rand prin arhitectura futurista a cramei dar si prin notorietatea proprietarilor, familia Valeriu Stoica. Totul este nou, inoxurile sclipesc, vinificator francez, recoltarea se face in ladite de 18 kg, viile au pana la 30 de ani vechime. In fisele vinurilor se specifica si ca "s-au indepartat ciorchinii inainte de o verificare manuala" sau ca presarea are loc la presiune joasa, dar aici dati-mi voie sa am rezerve. Sa vedem ce vinuri din 2011 am intalnit in 2012, de jos in sus:

    1. Muscat Ottonel: E primul Muscat intalnit de mine care nu miroase absolut deloc a Muscat, mai degraba a calcar ud, drojdii, iarba, ciorchini si alte verzituri, aciditatea este absenta, lichidul fiind uleios, gust de lamaie, cu un post groaznic de amar, acoperit din cand in cand doar de note sulfuroase. Vinuri proaste am gasit de multe ori, insa majoritatea au venit de la producatori fara pretentii si mai ales fara preturi exorbitante. Singurul lucru care pare placut e de fapt restul de zahar care il incadreaza in categoria demisec. L-am luat direct de la crama contra sumei de 43 (patruzecisitrei) de lei!! Pe la 15 grade (nu 8 cat e recomandarea de servire) apar si note de trandafiri, insa devine gretos atat de cald. 70 de puncte. Cu toata parerea de rau dupa suma cheltuita, l-am aruncat 3 sferturi.

    2. Cam atat mi-am notat in telefon cu vreo trei saptamani in urma cand am baut Sauvignon Blanc: atipic si amarui in nas, amar si drojdios in gat, aciditate mare imbinata rau cu alcoolul neintegrat. 74 de puncte si 40 de lei.

    3. Cramposie Selectionata: l-am bagat intentionat intr-un flight, sa vad si parerea altora, pentru ca a mea era negativa. Am avut surpriza ca ceilalti 6 participanti sa-l gaseasca si mai slab decat cele 76 de puncte acordate de mine initial, media lor fiind de 74. A fost vazut ca un vin nu numai simplu, dar total dezechilibrat, alcoolul stand de cealalta parte a mesei fata de corp. 37 de lei.

    4. Un alt browsing in telefon aduce cateva epitete rose-ului facut din Cabernet si Merlot din vii cu varsta de maximum 4 ani: Danonino cu cirese albe, puturos, mucegait, gust un pic mai bun. 74 de puncte si 40 de lei. Penultimul loc, dupa Nachbil, intr-un line-up blind cu 13 alte vinuri roz.

    5. Feteasca Regala + Pinot Gris: l-am vazut la un nivel de cel putin 86 pct la un targ de specialitate, insa in niste blind-uri a fost depunctat pana spre 83 din cauza baricului prea evident in simturi. N-am note de degustare, face peste 50 de lei in magazine. E un vin cu adevarat bun, obtinut in urma unui cupaj inedit: Pinot Gris din 2010 cu Feteasca Regala din 2011. Pe la 30-35 de lei l-as mai incerca.

    Media punctelor: 76.5. Media preturilor: 42 de lei. Trebuie umblat la una dintre variabile.

    Daca aveti curiozitatea sa incercati si celelate 2-3 vinuri care mai sunt in portofoliu, va urez succes. Eu ma retrag cativa ani din acest subiect. Doar luati-l in calcul cand mai aduc vorba de piata noastra cea cu fundul in sus, cu preturi mari si vinuri slabe.

O nu foarte scurta vizita la Jidvei

    Am sacrificat doua zile de concediu pentru unica ocazie de a vizita cramele, castelul si domeniile celui mai mare proprietar individual de suprafata cu vie din Romania si nu mi-a parut deloc rau. Aici modernizarea a inceput de vreo 7 ani sau mai bine, fiind deja replantate peste 80% din cele 2300 de ha din zona, la care se mai adauga 150 in Dobrogea. Tehnologia e de ultima ora si are ca scop eficientizarea productiei imense, prin imbunatatirea timpilor si costurilor de ingrijire a viei, de cules si procesare. De la 2000 de oameni si 600 de hectare cu 10-15 ani in urma, s-a ajuns la un raport aproape pe dos, totul fiind mecanizat, automatizat si nu foarte usor de tinut in frau, dar experienta de decade a factorilor de decizie angrenati in proces da rezultate bune.

    Cel mai mult m-a impresionat starea viilor, care nu este cu nimic mai prejos decat in crame-boutique sau care au reusit sa dea vinuri de top. Sigur, e imposibil sa culegi manual sau sa aduci toti strugurii in cateva ore in crama, dar punctul de plecare - via impecabila - este baza ridicarii stachetei de calitate pentru toate vinurile Jidvei, baza pe care deja apar varfuri, cu ajutorul lui Mark Dworkin, al vremii si al tehnologiei care inseamna in primul rand igiena. Nici macar celor care lucreaza aici de-o viata nu le vine sa creada cum arata acum sectia de imbuteliere spumante de la Balcaciu sau crama din Jidvei.

    Alt lucru de apreciat este aplecarea conducerii spre modul de trai al oamenilor, nu numai prin investitiile de 60 mil EUR facute, Jidvei fiind principalul motor economic al zonei, ci mai ales prin participarea intr-un fel sau altul la evenimentele vesele sau triste din viata lor, asta in afara de painea oferita zi de zi - la propriu.

    

    Am vazut linii de imbuteliere care ajung la ametitoarea viteza de 2 sticle/secunda, am vazut zeci, sute de mii de sticle la pastrare in subsolul cramelor, si asta fara sa mai vizitez si crama-tezaur, care este inchisa in perioadele de vara cu temperaturi inalte, dar si din motivul pastrarii micro-florei si faunei naturale interioare, cu mucegaiuri si paienjenis nobil. Am vazut chiar baricuri (majoritatea productie proprie!), si nu putine la numar, pentru ca printre cele 15 soiuri cultivate de Jidvei exista Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Syrah.

    Teiul lui Eminescu si Campia Libertatii au fost alte obiective atinse dupa vizita la crama producatorului din Blaj, dupa care au urmat viitorul sediu de birouri imprejmuit de un gard pentru care designer-ul merita toata aprecierea - coarde de vita stilizate, cu brauri de lemn ce amintesc de baricuri. Am invatat cum se face automat altoirea in forma simbolului Ω pentru cele 3 milioane de fire de la scoala de vie, iar dupa oprirea la crama ultra-moderna din Jidvei, cu tancuri de pana la 100.000 de litri, am poposit din nou la castelul din Cetatea de Balta unde a urmat ce era mai important, degustarea a peste 20 de feluri de vin, oferita si intretinuta cordial de oenologul si directorul complexului de vinificatie, Ioan Buia. Iata vinurile:

    In afara de cele de mai sus, am mai gustat un cupaj rosu facut experimental de dl. Buia in 2008, baricat 3 luni, de o simplitate si corectitudine din ce in ce mai rar intalnita pe piata, insa seria de 7000 de sticle este aici mult prea mica pentru a fi fost lansata in comert. De asemenea, cele trei spumante Romantine, brut, extra-brut si rose sunt poate cele mai bune romanesti, in gama lor de pret.

    Multumiri pentru rabdare, amabilitate, gazduire si explicatii domnilor Dan Moldovan, Marin Cucura, Cristi Puscas, Dan Corbean, Mark Dworkin si Ioan Buia, doamnelor Mariana Marginean si Alina Musat. Multumiri pentru compania placuta Paharnicului, Lucrurilor Bune, Vinurilor Povestite, Vinului si Pasiunii, m-am simtit excelent alaturi de toti.

din vin vrac iese direct paletul cu imbuteliate

Castelul Bethlen-Haller, Cetatea de Balta - very nice accomodation

vie cat vezi cu ochii

The wine patrol

da' si cand s-o trezi din somn Rieslingul de Rin..

Copii ingrijiti: picurator, taiere varfuri si altoire automatizate, folie.

viitorul ierbar in sticla cu toate frunzele soiurilor cultivate; aici FN.

asortate la culoare: spumantul rose doarme langa vinars

tatal lor

rosioare la pastrare