Mister Sauvignon Blanc

    Gazda ultimului eveniment marca Berbecutio&Vin2 a fost restaurantul cu specific mediteranean Neptunus, de la Piata Sfantul Stefan care ne-a oferit servicii si mancaruri de calitate, la un pret special pentru seara degustarii. Pastele si preparatele cu fructe de mare au acompaniat cu succes cele nu mai putin de 17 (saptesprezece) tipuri de Sauvignon Blanc, fara sa mai pun la socoteala vinurile de calibrare oferite de Wine Affair.

    Ploaia, care nu se mai opreste de o perioada lunga de vreme, nu numai ca nu ne-a incurcat, ba chiar ne-a ajutat, fortandu-ne sa renuntam la cocheta terasa, unde cu siguranta n-am fi avut loc toti cei 40 de judecatori cu toate catrafusele. Asa ca ne-am retras in intimitatea pantecelor lui Neptun unde am inceput judecata, pe baza unor fise de punctare simplificate la maximum, cu note de la 1 la 10. Marea diferenta fata de concursurile precedente a fost ca am rugat sefii de comisii sa centralizeze rezultatele membrilor, pentru ca acestia sa-si pastreze fisele pentru acasa, regasindu-si vinurile preferate si maine sau peste o saptamana. Fara a-i minimiza meritele castigatorului pot spune ca ierarhia finala n-a mai fost asa de interes ca alte dati, insa, dupa cum spuneam si cu alta ocazie, aceste turninuri nu se vor a fi niste lupte sangeroase, ci niste evenimente de promovare a vinului de calitate, in cadrul carora fiecare isi descopera noi (sau mai vechi) favoriti. Pentru o corectitudine extrema l-am rugat pe Silviu de la Croquis Sibiu (abia astept sa-i vizitez barul de vinuri, dezamagit de concurenta) sa faca ordinea vinurilor, pe care nu mi-am dorit sa o cunosc, pentru a putea emite o opinie ulterioara din perspectiva juratului, nu a organizatorului. Multumesc, domnule! 

    Din punctul meu de vedere exista cateva vinuri care merita mentionate (to be remebered!), pentru ca au ocupat locuri fruntase:

- in primul rand castigatorul - Cramele Recas Sole 2013 - felicitari-artificii-confetti! Mr. Cox, Ciprian Rosca, Hartley, si toata echipa reusesc an de an vinuri diferite de stilul traditional(ist), acoperind cu succes gusturi, teritorii diverse si locuri fruntase pe podiumuri cu greutate, fara a folosi butoaie sau/si buget "de medalie", fara magarii finaciare, fara stangacii sau pasi gresiti in evolutie. In afara de faptul ca stiu sa le faca mai stiu si sa le vanda. Mie mi-au creat o imagine de producator onest, cu vinuri curate, la un pret corect, raportat la piata. In acelasi timp sunt printre putinii care reusesc sa exporte cantitati reprezentative (peste 2 mil sticle pe an?) in Marea Britanie. Va mai zic cat de bune sunt rosiile de top?

- Nec Plus Ultra de la Jidvei a fost unul dintre vinurile pe care le-am punctat sus de tot. N-a fost nimeni care sa-l suspecteze de un rest de zahar din zona "demisec", avand un balans excelent. Medalia de aur de la Mondial du Sauvignon 2014 confirma parerea mea foarte buna. Nici Clasic n-a fost rau, am vazut comisii la care a iesit primul, chiar daca media finala n-a fost pe tavan.

- un alt loc (foarte) onorabil a fost ocupat de Casa Isarescu Reserva 2011 - mie mi s-a parut cam departe de Reserva 2010, ciudat de proaspat. Oricum, bravo lor! Se pare ca deja e disponibil 2012 - wow! Primul producator din RO unde vinul apare intai pe site si abia apoi pe piata.
- am avut Davino Revelatio 2013, compus din 85% Sauvignon Blanc, punctat cum trebuie de specialisti (92p), insa inca nu suficient de multivalent si mai ales intens, pentru a acoperi o paleta larga de gusturi si a fi castigator. Abia imbuteliat, e un vin care acum isi incepe cresterea calitativa, avand o finete incredibila, pe un fond aromatic elegant si complex. Cunoastem foarte bine longevitatea albelor Davino, demonstrata inainte de concurs de un superb Edition Limitee '12 din rezerva oficiala vinul.ro, care ne-au facut onoarea sa ne fie alaturi. Un sfat: daca gasiti 2011 pe undeva.. e de baut acum!
- Livia 2012 nu se dezminte, predand lectia despre raportul calitate/pret. Un fel de Costa Rica in meciul cu Italia - surpriza placuta a concursului.
- Casa Panciu Sagio 2012: un new world moderat, tropical, racoritor. Si aici lucrurile stau din ce in ce mai bine, vezi spumantul sau rosiile.

- locul III: singurul vin moldovenesc din concurs, adus pentru diversitate: F'Autor 2013. De luat serios in calcul in ecuatia acestei veri, mai ales ca o sticla a fost usor "bushita", si in consecinta punctata jos de o parte a publicului, altfel.. cine stie pe ce loc (superior) ajungea?
- La Cetate '13 si Cuvee d'Excellence '12 sunt alte doua vinuri pe placul pasionatilor, obtinand un punctaj bun.

- locul 13 din 17: Stirbey. A fost distractiv (si de-aia l-am amintit) dialogul gutural intre doi participanti:
- Asta are aracet in el!
- Nu! E amorsa de perete!

    Multumesc tuturor participantilor pentru prezenta, multumesc producatorilor care ne-au ajutat sa realizam o seara magica in compania lui Mister Sauvignon Blanc! A fost ceva de alergat si pentru mine, insa satisfactia unui eveniment reusit e priceless.
   Cam toate vinurile se gasesc la preturi excelente in magazinul online Vinescu, cu ajutorul caruia am reusit sa tinem costurile sub control. Ne place ca suntem pe aceeasi lungime de unda, apreciem intrecerile fair-play si parerile publicului. Sa traiti!

    P.S. Ma gandeam sa luam pauza de vara, insa la cat de frumos a iesit parca as mai face macar una, tot pe albe. Surpriza!

Premiile de excelenta Vinul.ro 2012

    Dupa cum probabil ati aflat deja toti cei interesati de subiect, in perioada 26-30 octombrie a avut loc acest concurs, organizat de singura revista de profil care conteaza in lumea romaneasca a vinului. Este de remarcat prezenta a nu mai putin de trei Master of Wine in juriu, cu unul dintre ei - Christy Caterbury - avand si eu ocazia sa am un scurt dialog cu ocazia lansarii noului spumant si a vinului de desert de la Stirbey, la Madame Pogany.

    Am sortat medaliile dupa cum urmeaza: am scos integral importurile, pentru o imagine mai clara a celor romanesti, dar si rose-urile, care nu cred sa fie de interes urmatoarele 4-5 luni. Am observat si cateva mostre care au fost introduse de producatori in sectiunea retail, desi le gasim cu usurinta in supermarket, asa ca le-am pus unde le e locul.

    Cateva observatii:

- ma bucur ca n-am mai vazut "vinuri de colectie", cu care cativa producatori se tot laudau, dar nu sunt de gasit, existand doar un butoi "de medalii".. sau or fi venit, dar n-au impresionat pe nimeni; VREM LISTA SI PUNCTAJELE TUTUROR VINURILOR PARTICIPANTE!

- tot un lucru pozitiv e ca fata de alte concursuri, aici n-au mai fost chiar atat de multi reprezentanti ai industriei de profil autohtone invartindu-se fara rost pe langa mese, ceea ce a dus la un grad de corectitudine de apreciat. Bine, sunt si exceptii daca ne uitam atent la medaliile obtinute de cateva crame-gazda, Oprisor-Grigorica, etc. N-am nimic cu nimeni, dar lasa loc de interpretari, mai ales daca luam in calcul reticenta catorva de a participa la orice alte concursuri;
- la fel de pozitiv e ca nu s-a ajuns la maximul permis al numarului de medalii, ceea ce e o premiera. N-as exclude posibilitatea ca mult mai putine vinuri sa fi trecut initial pragul, urmarea fiind o inevitabila translatare ca sa nu ramana prea multe rubrici goale. Cum ar fi fost un concurs cu 350 de vinuri participante si 5 medalii?

- se pare ca in 2011 the big (s)hit e Sauvignon-ul, urmat de CH si la doar o lungime distanta de TR. Referitor strict la astea trei, remarc absenta unor etichete importante;

- rosiile: prea multe prospaturi care nu stim cum vor evolua, iar eu raman sceptic. Nu vad in top rosii mature, cu foarte putine exceptii, de 3 ani; un singur Aur pe Horeca spune multe.

    Sper ca denumirile prescurtate in stil berbecesc sunt intuitive.

Sauvignon cu medalie de aur

    Livia 2011 era cam de mult timp pe lista de cumparaturi, cum m-am lovit de el l-am inhatat si l-am bagat la frigider. Intamplarea a facut sa apara pe acelasi raft (din frigider) un vin frantuzesc din acelasi soi, pe care am descoperit aceeasi culoare a medaliei, chiar daca in concursuri diferite. Le-am desfacut pe-amandoua:

    Livia 2011, Crama Garboiu: aur la "Bruxelles 2012", editie limitata 3000 de sticle, DOC-CMD Cotesti. Culoare foarte inchisa daca aveti in memoria vizuala Chablis-uri proaspete, galbior cu reflexii verzui, miros mineral, carnos in sensul de multe fructe coapte si mai galbene si mai verzi, ceai verde, cam prea intens pentru a-l numi elegant, insa cu certitudine ii putem spune complex. Gustul aminteste de precedentele editii, ceea ce-mi evoca o mai veche parere: eu vad terroir-ul ca pe o minuscula nota olfactiva sau gustativa pe care acel micro-climat, impreuna cu mana enologului, o aduc an de an. Atacul este uleios in prima faza, dupa care notele fructate patrund spre senzorii limbii si obrajilor, lansate din structura peste medie. Pere, mere, cateva flori pe palat compun dar si acopera oarecum - dar nu in intregime - binecunoscuta aroma de Sauvignon. Limba e agresata de nuante amarui laterale. Vinul, cu ale sale 14,5% grade alcoolice (!!!), are si o caracteristica ciudata, fiind condimentat, iute de-a binelea in unele momente, nu prea placut pentru esofagul consumatorului - si nu l-am luat din super-market. Imi asum riscul de a fi exclus din media celor care l-au notat pana acum, in Romania sau la Guimaraes si ii dau 82 de puncte. Intrebarile si mai ales raspunsurile despre cum si de ce se mai chinuie sa trimita etichete la marile competitii (cand vinul ori se coace in rafturi ori e din alt butoi) vi le las voua. Cu mentiunea ca si eu m-am cam repezit ca un novice si am luat sticla din fata, de pe raft.

    Chateau la Verriere 2011: nas intens de guava/mandarine/clementine si toate neamurile lor mignone, alaturi de un grepfruit amarui care in gust se evapora ca prin farmec lasand loc unui vin curat, simplu, care cred ca tine si-un rest de zahar in maneca. Nu consider un neajuns textura mai mica fata de Livia, ba chiar ii da o nota de naturalete, care aduce chemarea spre urmatoarea sorbitura. Tot pe palat apar niste flori, mai violete decat albele de Garboiu, postul fiind amarui de intensitate mica, eleganta, intinat de note de sulf. Mai mult ca in cazul de mai sus, tipicitatea e ultimul lucru la care te-ai putea gandi, printre notele comune existand si condimentele active, aciditatea cam joasa sau pasiunea mea scazuta pentru amandoua. 84 pct. Sursa de achizitie: primul face 22 de lei la EthicWine, al doilea 39 la Smartdrinks.ro.

IW..cum?

    Stralucirea acestui concurs international de vinuri desfasurat la Bucuresti, in perioada 7-10 iunie, a durat doar cateva minute, in care smart-phone-urile celor interesati au accesat pagina cu rezultatele. A fost dintr-o curiozitate impletita cu neincredere, zambete ironice, ba chiar hohote de ras la vederea unor "piese" notate generos de juriul cel putin controversat. Eram la acest frumos eveniment si am luat parte la reactiile multor iubitori de vinuri. Din pacate am tras cu urechea si la spusele unora care au fost implicati, iar ce am auzit despre onestitatea (ascunderii) identitatii unor probe n-a fost de bine. 

    Ceea ce nu agreez este lipsa de transparenta, si aici nu ma refer la opacitatea plexiglass-ului instalat in salile de degustare de la Romexpo, ci la publicarea tuturor probelor inscrise, macar la inceput daca nu si insotite de notele uneori rusinoase de la sfarsit. Una dintre explicatiile primite a fost ca nu trebuie sa uitam ca intrecerea se desfasoara totusi pe banii producatorilor si e lesne de inteles ca nu le-ar pica bine la stomac, ca vreun vin de bani multi sa ia 77 de puncte. Traind in Romania pot inghiti scuza, insa mi se pare ca se poate traduce si asa: voi dati 70 EUR ca sa va cantarim o sticla si noi stim ca cel mai bine ar fi sa nu fie rau. Daca vreun producator nu e de acord cu cele de mai sus - sau jos - e rugat sa prezinte public lista completa. Nimeni? Asa ziceam si eu...

    Componenta juriului, dar si a staff-ului implicat ca suport e iar cel putin discutabila. In primul rand nu-i corect ca reprezentanti/angajati/colaboratori ai producatorilor sa calce pe-acolo. Pentru ca putem interpreta foarte usor si asa: Liviu  "Oprisor" Grigorica - 7 medalii, Dan "Metro" Boboc - 2 medalii, samd. Dl. profesor Viorel Stoian [tot respectul pentru "retragerea" in pozitia de presedinte onorific] ne impartaseste din vasta experienta prin grafice complicate in "Marea carte a degustarii vinurilor" ca dupa 50 de ani finetea simturilor umane cunoaste o scadere moderata pana pe la 65, dupa care unghiul devine extrem de abrupt. Apai sa-mi fie cu iertare, dar ADAR-ul intrece orice masura in privinta asta: Aurel Popa are 72 de ani, Mihai Aldescu 69... Despre ceilalti, ai caror varsta foarte inaintata e tradata de fotografii n-am gasit date concrete online, insa nume ca Namolosanu, Heroiu, sau Dorin Popa nu cred sa fie departe de frumoasa senioritate de mai sus. Selectionerul echipei (n-am habar cine face alegerea asta) poate fi banuit in acest context de sindromul nu dam drumul ciolanului, astia tineri sa-si astepte randul.  Iar unul dintre subiectele foarte fierbinti de la posturile de stiri din ziua de azi e similar cu alte chestii din trecut. Doar si la vie trebuie sa mai scrii cate-o carte din cand in cand. Sper ca urmarile sa fie altele in cazurile contemporane. Incercati sa deveniti membri ai acestei asociatii pentru alte surprize din categoria de mai sus. Eu cunosc oameni care au facut si/sau fac vinuri la care ilustrii maestri de mai sus nici nu visau pana acum cativa ani, dar care a trebuit sa astepte ani ca sa faca parte din chestia asta fara vigoare. Daca (sa zicem teoretic) faci cap-coada un vin de 90 pct, ai studii de specialitate pe-afara, e mult prea putin pentru ei! S-ar putea sa pici la recunoasterea Ch-ului dulce Murf 1925, insa daca ai lucrat 30 de ani la un producator care n-a scos in toata istoria sa ceva peste 70 pct, esti pregatit! Ne-am cam plictisit de Statiuni de Cercetare, Vai Calugaresti si alte stabilimente fara alte performante mai mari decat inventarea unor soiuri pentru comunisti. Incercati sa ghiciti din poze, media de varsta a partii straine a juriului, fata de cea romaneasca. Click! Dar de ce mi-as dori sa fac parte din echipa Dino, fiind (tot teoretic) un foarte bun degustator? Nu m-as amesteca ;)

    Hai sa aruncam o privire pe medaliile primite de vinurile romanesti, prima coloana e pretul aproximativ (daca exista/se stie), a patra notele oficiale:

    Un aspect interesant care intareste neincrederea in concursul respectiv e galagia moderata (din spatiul virtual) a castigatorilor. Pana acum, vuia 3 zile Facebook-ul daca nu-s ce vin lua o medalie, insa in cazul de fata am vazut maxim o poza cu toate la gramada din partea fiecarui producator premiant. Le-o fi fost si lor rusine de marimea notelor, desi sunt sigur ca legarea medaliilor de gatul sticlelor nu va mai fi insotita de acelasi sentiment.
    Punctual ar fi prea multe de spus, asa ca incerc sa concentrez in cateva vorbe, in afara de scurtele comentarii acide din lateral: Oprisor se face de ras (a cata oara?) cu note mai mari pentru vinurile ieftine, Castel Vinum nu stim cine e, nu exista pe piata, langa care mai asez cativa de care n-am auzit, multe vinuri au primit note mai mari cu cel putin 10 puncte decat sticlele similare aflate pe rafturile magazinelor mari, soiuri romanesti medi(ocre)i sunt ridicate in slavi ca un cal breaz, cativa producatori maricei au preferat sa impinga aici vinuri mai ieftine care au mare nevoie de impulsuri, pentru ca sunt produse in cantitati mari, evitand sa se prezinte cu piesele de rezistenta (sper!). Discordanta totala intre preturi si puncte ma face sa ma gandesc la mai multe variante: ori producatorii sunt atat de slabi incat nu stiu sa-si evalueze bine calitatea, ori juriul bate campii, ori s-au intamplat si chestii murdare.
    Din pacate toate aceste disfunctionalitati arunca intr-o lumina proasta si alte competitii de gen, pentru ca nimeni nu mai ia in seama evenimentele care dau rezultate cel putin ciudate, iar producatorii mi se par cu un pas in spatele progresului real, corect, cand dau curs acestor invitatii. Chiar daca ai luat aur si stii ca-l meriti, ti se pare de bon ton sa te afli intre alte nume despre care toti stim ca...?

Pogany's Tuesday: Feteasca Alba x 12.

    Nu stiu altii cum sunt dar eu de cateva saptamani reusesc sa raspund prezent la evenimentele organizate in acest restaurant. Imi plac concursurile, mai ales in orb, discutiile si parerile participantilor, am cunoscut multi oameni interesanti. Rezultatele reflecta desigur starea, sau mai degraba poza de moment a unui vin, nu se vor a fi litera de lege, si aici ma refer la ale mele personale cat si la castigatorul dat de voturile tuturor. Dar cand un vin iese foarte sifonat sau foarte bine in mod repetat, atunci vedem si utilitatea acestor intreceri. Inainte de a va prezenta participantii si castigatorul, as vrea sa mai ating un singur subiect, si anume similaritatea probelor. Nu sunt 100% de acord ca sticlele trebuie sa provina din acelasi an, deoarece momentul de lansare pe piata poate fi diferit de la producator la producator, cateodata unele vinuri nici nu se intersecteaza in acelasi interval de timp. Sunt de parere ca oferta existenta pe piata in momentul concursului e cel mai bun criteriu. Ca simplu consumator, cu asta vreau sa raman: daca intru maine intr-un magazin sa am in buzunar cel mai bun criteriu de departajare, impreuna cu pretul afisat.

    Au participat:

- Bacanta 2011, Crama Garboiu;

- Gramma 2009, demidulce;

- Liliac 2011, Amb Wine Company;

- Domeniul Coroanei Segarcea, Elite 2011;

- Vinul Cavalerului 2011, SERVE;

- Crama Basilescu 2011;

- Alba Valahica 2009, DaVino;

- Nomad 2011, Domeniile Sahateni;

- Domeniile Dealu Mare Urlati, nu se stie anul, imbuteliat nov 2011;

- Maria 2011, Jidvei;

- Artsian 2008, Domeniile Sahateni;

- Livia 2010, Crama Garboiu.

    Dupa judecata:

    Observatii:

- la cele sub 80 pct cred ca am fost cam indulgent, trecand printr-unul din momentele "sub 80 nu conteaza". Initial notasem doua probe cu mai putin de 70.

- proba 10, Artisan by Aurelia Visinescu a ramas nepunctata, tabelul fiindu-mi sustras prea devreme de centralizator :). Este un vin cu o evolutie exceptionala, chiar daca aciditatea isi da ultima suflare, aduce aminte de Rieslingurile germane. Am auzit ca a primit si 90 pct la alte mese. Oricum, peste 80 si de la mine.

- despre Jidvei cred ca nu mai e cazul sa mai spunem ca a fost o surpriza, pentru ca e deja o confirmare. Acest vin a fost castigatorul concursului. Daca vrea cineva o sticla, o dau la schimb pe un Chardonnay din aceeasi gama.

- Segarcea Elite a fost de data asta surpriza cea mai placuta, fiind apreciat ca un vin scoala, tipic, si proaspat. Apropos de tipicitate, mai bine de o treime puteai sa juri ca-s Muscat. Deci in Delta in barca, direct din sticla nu e indicat, eu i-am dat 79 acum vreo 2 saptamani in circumstantele respective.

- Basilescu nu cred sa fi fost in cea mai buna forma, pentru ca l-am mai incercat si in mod normal are cateva puncte mai sus; nu multe, dar suficiente ca sa aiba pretentii la titlu.

    Un eveniment reusit, atmosfera curata, fara trabucuri sau alte elemente disturbatoare, participare "normala" de vreo 20-30 de persoane, nu aproape 90 cati au fost data trecuta la rose. Vin a fost din plin dupa testul propriu zis, am reincercat aproape toate exemplarele, cred ca am fost ultimul care a aflat ordinea. La sosirea participantilor vinul e deja desfacut si pus in carafe, sticlele goale sunt aliniate pe bar intr-o ordine aleatoare, diferita de cea de degustare.
    S-ar putea ca data viitoare sa vedem multe Tamaioase.

All Rieslings @ Mme Pogany

    Se da: restaurantul Madame Pogany, 8 sticle de Riesling Italian si de Rin impartite in mod egal, amestecate in spatele cortinei. Cerinte: aflati cel mai bun vin.

poza de grup la inceput, nu se stie ordinea de servire

    Rezolvare magica: apare al 9-lea Riesling de Rin cu un raport zahar/aciditate/alcool 47/7.9/8.4, poreclit Thronicher Ritsch Auslese in tara sa, facut de Geiben in 1996, care-si spulbera competitorii cu un fulminant 86-87 de puncte. Din pacate nu a facut parte din concurs, a fost servit doar la desert, ca exemplu.

    Rezolvare personala Berbecutio:

    Cateva explicatii, pentru a inlatura suspiciunile de frauda la acest examen:

- proba 1: am fost mai mult decat generos, la regustarile de dupa mi-a parut rau; unii l-au lasat repetent, dar eu nu prea mai pun pret pe valoarea sub 80: poa' sa fie 68 sau 78, nu ma incalzeste cu nimic;

- proba 2: primul exemplar a avut defect de dop, nici al doilea n-a fost departe; speram la mai mult, dar poate i-a venit si lui sorocul dupa 4 ani de viata; after-party se mai aerisise si a devenit clar ca-i copt;

- proba 3: daca n-ar fi atat de "turbo" am putea vedea si vinul mai bine, iar am fost indulgent; vin recunoscut de la o posta de tot poporul;

- proba 4: daca venea un 2010 sau 2011 castiga detasat (in dreapta pozei aveti anii);

- proba 5: eu zic ca n-am mai fost asa indulgent, comesenii da;

- proba 6: a iesit clar in evidenta, in proportie de 99% va fi castigator, e din alt film; comparativ 1 la 1 (la 1, la 1, la 1.... :D) la sfarsit este depasit de Geiben cu 1-3 pct.

- proba 7: un vin decent, doar ca puteai pune casa gaj ca-i italian, nu Rin;

- proba 8: pare o usoara imbunatatire fata de 2010, s-a mai umblat pe la colturile taioase, dar parca s-a pierdut din mineralitate.

    Punctajele sunt pozate dupa terminarea primului tur de scrutin, e de preferat sa nu se mai schimbe dupa dezvelirea adevarului, chiar daca degustarea/bautul la liber continua. 

    Daca trebuie sa dau un campion, as prefera s-o lasam pe alta data. Nici ca mai beau Riesling romanesc cativa ani. Daca da cineva de vreunul bun intre timp, dati-mi si mie un bip.

    See you next time!

K-Wine Merlot romanesc, powered by Vinul.ro

     

    Initiativa celor de la vinul.ro se dovedeste din ce in ce mai de succes, fiind o confirmare ca publicul avizat simte nevoia de competitie, clasamente si medalii - si aici ma recunosc si eu. Producatorii cer uneori mici averi (exagerez?...hmm..poate..tocmai am gustat ce vedeti mai jos) pe o cutie de vin premium, dar oare ce-i in sticla face banii? Sunt sigur ca astfel de infruntari pe soiuri/zone/ani vor starni reactii adverse din partea unora, dar adevarul trebuie sa iasa odata la iveala - totul este blind! Sustin trup si suflet asemenea evenimente, mai ales ca votantii sunt la diferite niveluri de cunoastere - un esantion oarecum reprezentativ printre cumparatori, insa niciunul la prima damigeana de vin bun, ba cativa din liga Valeriu Cotea, CazanCuVin, Cristian Baschir, Otilia Chirita, Marian Timofti..& Co - prezenti la vot; cei care au imbracat si cumparat sticlele sau auto-exclus din juriu. Pe scurt, la start s-au aliniat 14 mostre impartite in doua categorii de pret, sub si peste 60 de lei, judecate in perechi trase la sorti "live" de neparticipanti in completul alcatuit. La prima categorie rezultatele au fost:

 berbecutio zgarcitus

    S-a pus problema unui castigator din fiecare categorie, sunt sigur ca participantii l-au definit pe formularele puse la dispozitie de organizatori, asa cum am facut si eu, iar un sistem piramidal ar necesita o gramada sticle din fiecare vin, din care ar ramane prea multe nedestupate/nefolosite ... sau destupate degeaba. O tombola?

    Partea a doua: vinuri din plaja de pret 70-90 de lei, adica greii:

68 a fost un prim sample cu defect de dop (n.a. - intalnit cam des la acest producator)    

    Acu..na, ca si la prima editie K-Wine, am fost singurul nebun impotriva curentului Anima/ Madame Visinescu. Si sa nu credeti ca sunt doar aceste doua exemple..istoria e mai lunga. Asta e, am un senzor in botic care nu accepta niste lucruri..mai bune..mai rele..ce mai conteaza? Tot respectul pentru munca si vinurile de la Sahateni, insa cu parere de rau.. nu-s pe frecventa mea. Sa nu va inchipuiti ca se discuta, sau se negociaza 7 ani; bei 1, bei 2..ridici mana pentru cel care ti se pare mai bun.

    Concluzii: organizare mai mult ca perfecta (nu e prima oara cand calc pragul acestui restaurant cu un foarte bun RCP), oamenii de la vinul.ro si-au facut treaba cu brio. Astept cu interes urmatoarele episoade ale sezonului, cu mentiunea ca ar fi bine sa nu faca parte din juriu reprezentanti ai vreunui producator (nu a fost cazul acum). Stiu ca acest model de pahar e (ca un compromis) acceptat la degustari, dar cand e vorba de vin rosu as prefera ceva deschis. Concluzia concluziilor: oricat de patrioti am fi, nici Merlot n-avem. Descoperisem asta la Cabernet sau Pinot, insa acum aveam sperante. Apare cate unul mai oaches in cate un an bun, insa pana la vinuri mari mai avem de lucru.

    

Salutari celor de pe Aleea Parului si celor care au stat langa mine si au votat (aproape) tot timpul invers! 

Segarcea 2007 are un aur si-un argint pe coperta

    Am auzit vorbind niste musterii - amatori de vin bun - inainte de show: "nu vin..nu cred ca va fi bine, n-am pentru ce sa dau atatia bani". Dragilor, va anunt public ca v-ati ars urat. Maine, cand veti merge la piata sa luati primul Print sau Oltenesc de soi din viata voastra, veti constata ca atata face. O singura sticla...poate doua. Aici puteati sa incercati inca 13 surori (Ha...Sora13 - the movie..remember?), sa discutati cu niste oameni cu experienta, sa va cizelati perceptiile. Fail!

O damigeana de vin

    Pe malurile Girondei din Bordeaux-ul oltenesc, pamant ocrotit de vitejia stramosilor, s-au nascut aceste doua vinuri care-si impletesc.... He, he, chiar credeati ca urmeaza un eseu in care veleitatile poetice ascund, sau estompeaza ceea ce e mai important? O sa ma apuc la batranete de partea asta, asa ca sa trecem direct la subiect: ce s-a mai intamplat in casa in ultima perioada. Pai, destul de multe, ca de trei saptamani tot avem alte prioritati.

    Un flight cu patru aripi, Cabernet Sauvignon, toate 2007, poate cel mai strans meci de pana acum. Teste peste teste, gusturi diferite, reluarea ordinii de degustare de la un cap la altul, apoi de la celalalt, apoi de la jumatate.

- Samburesti: 25 lei, 80 pct; avand in vedere traditia, locatia si spusele specialistilor, aici ar trebui sa vedem cele mai bune exemple din tara; sunt sceptic ca s-ar putea intampla asta sub bagheta dlui. Valvis.

- Halewood Vitis Metamorfosis: 69 lei, 83 pct; cel mai scump, baricat 18 luni; timpul lung petrecut in butoiul de stejar - probabil nou - l-a distrus, nu mai "citesti" nimic in acest vin, decat vanilie si impresiile conexe. Am vazut 87 de puncte nu stiu unde, am vazut o medalie la Bruxelles, ba chiar ii dadusem si eu 85 in tinerete, dar nu asaltul asta vanilat e ceea ce vreau de la un Cabernet; am mai scris despre el.

- Recas, V: 17 lei, 84 pct; pretul este pentru o sticla de 0.75l, dar cea din imagine chiar a fost mostra noastra, desfacuta dupa 3 luni de stat in conditii improprii de temperatura. Producatorul vine, ca in alte zeci de cazuri cu o lectie in materie de raport calitate/pret.

- Stirbey: 55 lei, 85 pct; din cate stiu eu si acest vin a petrecut o perioada lunga in baric, insa ca si in cazul altor vinuri ale cramei, nu se simte aproape deloc. A castigat concursul printr-o nota distinctiva de ..simplitate, finete, aliura bordoleza. 

    Cu parere de rau, niciunul dintre vinurile de mai sus n-a primit si bonusul de "placere maxima" - sau ii putem spune, cu voia dumneavoastra - "incantarea lui Berbecutio", pentru ca atunci poate ma apucam sa va spun povestea lui, sa dau mai multe amanunte, note de degustare. Cam slabut pe-aici cu notele astea de degustare in ultima vreme, nu? Asa cum majoritatea o facem pe net, si eu am devenit superficial in a citi cuvant cu cuvant o descriere a unui produs, fie el si vin, mai ales pe bloguri. Daca-mi sare in ochi o expresie maiestuoasa despre el, o recomandare, un punctaj interesant, atunci revin..cu toate ca mai degraba as prefera sa descopar personal amanuntele; insa daca in josul paginii mi se spune ca nu merita osteneala de a-l incerca, sau vad 73 de puncte, chiar nu ma mai intereseaza ca are gust de caramele, miros de apa plata, sau tac-su a fost primar.

    Alte doua Cabernet Sauvignon, intalnite in alte ocazii, au fost Private Reserve, Halewood, 2008, 22 de lei si Segarcea Prestige, 2007, 35 de lei - ambele cotate la 80 pct. Inclin sa nu le recomand pentru ca sunt destul de comune. La bani putini, aleg oricand un Recas sau un Bolovanu'.

    Un alt flight, de fapt mai mult un tete-a-tete, a avut loc intre rugbistii din soiul Shiraz, unul din Africa de Sud, Tall Horse, 2008, 24 de lei si 78 de puncte, celalalt din Australia - Lindemans, Bin 50, 2010, 25 de lei si 81 de puncte. Mentiunea de la paragraful precedent se aplica din nou.

    Colindand targurile de specialitate mi-am dat seama ca am scapat din vedere Feteasca Neagra de la Budureasca, Origini, asa ca am luat-o la sub-brat. Cu toate ca a primit 84 de puncte, ma asteptam la mai mult. M-am tot sucit incoace-ncolo sa o mai depunctez, dar mirosul e de 10. In gust, pe langa orchestra oarecum obisnuita pentru vinurile rosii, de fructe negre de padure, nuci, cirese negre si pamant, apare o idee de iaurt care nu da bine, ba chiar amplifica senzatia de "apos" a corpului, ii taie din greutate. La sfarsit vine un strop de piper sa intregeasca armonia, dar e cam tarziu.
    Daca tot am intrat ca un impostor in Metro, am cules si-un Pinotage, soi specific Africii de Sud, facut de Petersbach in Cape Spring - 20 de lei si 80 de puncte. Daca trecea de 83 primea mai mult de doua randuri despre el.
    Halewood se pare ca a incheiat colaborarea cu francezii de la Gerard Bertrand, si asta nu numai in Romania, pentru ca acestia si-au cumparat un distribuitor propriu, asa ca pe ultima suta de metri am vrut sa prind si eu ceva, sa nu mai bat drumul pana acolo:
- Viognier Reserve Speciale 2010: 23 de lei si 73 de puncte, un vin de pays d'oc, nu-i rau, doar ca nu mi-am putut explica de ce scrie Viognier pe el;
- Cabernet Sauvignon H de l'Hospitalet 2009: 23 de lei si 81 de puncte.

    Poza de mai sus e de la o degustare de vinuri chiliene facute de Cocha Y Toro, din gama Marques de Casa Concha, organizata la restaurantul Madame Pogany din Floreasca, unde am avut ocazia sa incerc un Chardonnay, un Pinot Noir si un Syrah, toate foarte bune spre exceptional. Se gasesc la 60 de lei la winery-outlet. Din pacate nici n-am luat notite, nici n-am avut timp sa scriu imediat cate ceva despre fiecare. Ce voiam sa subliniez e ca o casa mare de vinuri, cum e Concha (10.000ha, listata la bursa din NY), lua 90 de puncte din 1999, cand noi beam Busuioaca de Vinia si ni se parea cool. Aceste vinuri nu sunt nici pe departe cele mai scumpe ale producatorului. E impresionanta constanta in timp, cat si raportul calitate/pret. Dar in Romania deocamdata doar visam la vinuri de 90 de puncte si 60 de lei, pentru ca snobismul e in floare, pentru ca 90% din populatie nu deosebeste un Sauvignon Blanc de un Cabernet Sauvignon pana nu-l vede, pentru ca ospatarul strange dopuri de Jidvei sa mai capete 50 de lei, pentru ca proprietarul de carciuma n-are pahare de vin rosu, dar pune 400% la orice vin, pentru ca toata lumea vrea sa aiba 2-3 vinuri la acelasi pret cu Flamboyant, Charlotte, Golem, Uberland sau Solo Quinta, nu conteaza calitatea, pentru ca, pentru ca, pentru ca.... Mai vorbim peste 2-3 ani cand vom avea la raft 50% vinuri chiliene, ba chiar mai bine de-atat in categoria sub 7 Euro. Poate de asta o fi nevoie sa ne trezim la realitate. Nu stiu insa daca in acel moment ne mai putem reveni.

    Roze de Purcari, 2010, 35 de lei si 81 de puncte: facut din Cabernet, Merlot si Rara Neagra. S-ar putea sa fie unul dintre hiturile verii in 2012.
   Merlot de Stefanesti 1993, 40 de lei la magazinul cramei, pentru ca chiar exista asa ceva. Au mai multe vinuri de varsta aceasta pe stoc, dar cam toate sunt demiseci. Nu mi-a venit sa cred cand am vazut Pinot Noir, Feteasca Neagra numai demiseci, indiferent de an. Ba unul parca era demidulce. Merlot-ul a avut un foarte scurt moment de glorie (cam pe la 81 de puncte) dupa vreo doua ore de sedere in decanter; l-am mai incercat la 6-7 ore si era deja otet. Tot de aici am luat un Burgund Mare, productie 2008, care a reusit sa devina lanterna rosie a clasamentului personal de vinuri, cu ..51 de puncte, ca mai putin nu se poate. Sigur, la 5 lei sticla l-am luat mai mult ca experiment stiintific, dar nu ma asteptam sa aiba paie in el. La acest experiment a participat un confrate de Urlati, 2006, care a urcat onorabil la 78 de pct. Nu e un soi maret, cu toate ca a fost un exemplar simpatic, aduce a vin de masa, dar la 25 de lei e cam scump. In afara de notele de mure si coacaze apare un interesant post-gust de macese acrisoare, dar si  "arsura" la ingurgitare. A, si vesnica problema de la Urlati: dopul inundat aproape total; din ultimele 5 Fetesti si un Cabernet (81 pct) Paganus 2007 la desfacerea carora am luat parte, doar 2 au fost perfecte. Sa fi avut eu asemenea ghinion?
    Hai, inca patru si plecam acasa:
- Chardonnay Jacob's Creek, Australia, 2009: 32 de lei si 77 de puncte, pentru ca pare mult prea baricat si in acelasi timp mult prea acid. Inclin sa cred ca e din cauza statului la raft, pentru ca la recentul concurs din Romania a luat medalie de argint.
- Feteasca Neagra Bacanta 2009, Crama Garboiu: 70 de lei si 83 de puncte. Facem pariu ca o sa fie mai ieftina peste vreo 3-4 luni? Nu de-alta, dar in carciuma unde l-am intalnit era 180. Partenerii de pahar, mult mai avizati decat mine, au spus ca are o usoara oxidare.
- Cuvee Visan, Gramma, 2010, 32 de lei. Deci 32, nu 50 cat era la inceput. 81 de puncte, poate merita ceva mai mult, insa a avut nenorocul sa se intersecteze cu personajul din paragraful de mai jos. Puteti cumpara actiuni la aceasta companie, am auzit ca-s de vanzare.
    Campionul etapei vine de la SERVE si se numeste Cuvee Amaury 2010. O prezentare mult mai buna decat v-as putea eu face gasiti AICI, dar recomandarea e sa-l incercati personal. E un vin exceptional. 86-87 de puncte cu felicitari, iti da ocazia, dintre zeci de alte vinuri, sa spui: "Uau, ce vin e asta!".
   Huh, ce tur de forta!

GoodWine 2011 - editia de toamna

    Denumirea completa este Targul International de Vinuri Goodwine, are loc la World Trade Plaza, adica  in cladirea lipita de Hotel Pullman, fost Sofitel, Piata Presei. Programul de vizitare este 18-20 noiembrie de la 10 la 19, duminica doar pana la 16. Este organizat de Proactive Business Communication, participa 21 de producatori romani, cativa importatori, cativa producatori din Bulgaria, Moldova, au stand unic vinurile chiliene si cele argentiniene. In total exista vreo 500 de vinuri din care, se pare ca 120 sunt "en primeur" pe piata noastra. Bine, unele inca nu sunt deloc, dar de-aia au venit aici - sa rezolve problema. Sa nu va sperie marimea standurilor Jidvei si Cotnari, sunt multe alte vinuri bune de vazut si bineinteles de degustat.

    Despre organizare, numai de bine: suma modica 10 lei pentru intrare, primesti un pahar Riedel mai mare sau mai mic intr-un saculet pe care il poti agata de gat (15 lei garantie, dar nu cred ca l-a adus vreun cunoscator inapoi, la banii astia fiind chilipir). Spatiu restrans, poate parea chiar inghesuit fata de ultimele doua targuri de la Romaero Baneasa si Iasi. Suprafata asta mica insa, ii da o oarecare personalitate si caldura, am vazut multa lume socializand on the spot la diferite standuri, impartasind impresii despre subiectul vin. Personal mi-ar fi placut sa existe macar un loc in care iti poti clati paharul, pentru ca altfel, dupa 2-3 vinuri nu mai intelegi mare lucru; noroc cu cativa expozanti mai stilati care au oferit asistenta in acest sens. De data asta, spre deosebire de alte targuri la care am participat recent, am vazut multi care aveau macar o patratica de paine pe masa (voi chiar cititi tot ce scriu eu? Va multumesc, rezultatele din ultima luna sunt cu totul peste asteptari in materie de audienta). 

    Producatori si vinurile incercate de mine in doua zile, cele evidentiate cu galben primesc aplauze:

- Budureasca cu cele doua game, fara Tamaioasa 2007, doar cu cea 2009, in Fume-ul sec 2010 s-a inlocuit Sauvignonul Blanc cu Chardonnay, fata de 2009 - bad choice dupa mine, desi luate fiecare in parte situatia sta invers; 

- Oprisor, Jidvei, Samburesti, Cotnari, Speed Husi - nu i-am bagat in seama, dar va pot da un citat din manualul de istorie de clasa a 12-a, apropos de unul dintre vinurile lansate de Oprisor, Passarowitz 1718: "...Aceste razboaie au avut drept consecinta ocupatii militare indelungate, importante pierderi teritoriale (Banatul si Oltenia prin Pacea de la Passarowitz 1718...) si umane, care au franat progresul societatii romanesti." Asa ca sa ma mai lase Oprisor cu patriotismul ieftin si cu denumirile date de patronii de origine germanica.

- Vie Vin Vanju Mare - vinuri entry-level, cu pret la fel de mic; 

- SERVE - pai aici sunt multe de spus: lansare Cuvee Charlotte 2008, un vin special, inca tanar, foarte pe gustul meu, confirmat si de cele 90 pct obtinute recent la concursul de la Viena; mi-a placut foarte mult si roze-ul Vinul Cavalerului 2011, Millenium 2009, etc. 

- Vinarte: lansare a celui mai proaspat vin rosu al anului 2011, Floare de toamna, un asamblaj de Feteasca Neagra, Negru de Dragasani si Merlot, in editie de 2000 de sticle, probabil cel mai de cursa lunga vin intalnit de mine in "cariera", printii Matei, Mircea la sticle normale si Magnum, Castel Starmina, Bolovanu, etc; 

- Garboiu: Plavaie, soi romanesc lansat aici cu surle si trambite nu m-a impresionat, raman de baza din punct de vedere calitativ vinurile din seria Bacanta, desi, nu le vad la 70 de lei, mai degraba spre jumatatea acestui pret; nu de alta dar saptamana trecuta erau 180 intr-o carciuma;

- Gramma - Cuvee Visan si Aligote, nu le-am mai incercat acum, insa vi le recomand pentru cand le veti gasi sub 30 de lei, pentru ca acolo cred eu ca le sta mai bine;

- Sahateni - am incercat un superb Cabernet Sauvignon 2007 al Aureliei Visinescu, insa vin cu aceeasi recomandare: mai usor cu preturile ca nu suntem la Paris;

- WineRo - Enire si Alire foarte gustoase, cam "lucrate" dupa parerea unor specialisti; Chardonnay Gallo 2009 - medalie de aur la vinul.ro acum o saptamana - din punctul meu de vedere e peste 2008, insa tot lipsit de aciditate;

- Rotenberg: poate ati (mai) auzit de dansul, mai putin pe acest blog: producator exclusiv de Merlot, am gustat cu aceasta ocazie Emeritus, Notorius (foarte bune, desi total diferite - aceleasi zvonuri in piata - ca unele vinuri sunt prea lucrate), Clasic a avut o problema, ma gandeam ca nu voi vedea asemenea exemple negative la un targ;

- Stirbey - aici am facut cunostinta cu un minunat Merlot Rezerva 2008, Ordinul Suveran Militar de Malta, dar m-am reintalnit si cu Novacul cel catifelat, Cramposie, Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Neagra, etc; 

- Avincis si Via Sandu - vinuri noi, proaspete, sunt sigur ca vom auzi de bine dinspre Oltenia (si) in viitor;

- Domeniile Anastasia cu indragitul Merlot, dar si superba papusica Anastasia pe fundal;
- Vigna cu doua vinuri remarcabile: Otarnita - Pinot Noir si Ovas - cupaj in stil clasic bordolez, ambele recent medaliate pe plan local, dar si "peste 15 Euro", dupa cum ne anunta producatorul; 

- Alcovin Macin s-au laudat cu Aligote, Dry Muscat si Sauvignon Blanc demisec - simpatice, Merlot-ul nu a fost pe gustul meu;

- Senator: noua gama Glia nu m-a impresionat, Omnia de Insuratei, bio - nici atat;

- Edoardo Miroglio, Bulgaria, mare producator de textile care s-a apucat in 2002 si de vinuri - un Pinot Noir de exceptie, la sub 50 de lei, pret special de targ, Chardonnay Reserva 2007 - vin mediu, estimat in tihna la 78 pct; o crama de care vom mai auzi pe la noi; prezentat la targ de vinibuoni.ro;

- Pamex Wine, Bulgaria, au prezentat un Syrah, un Mavrud vinificat alb si mai ales un Marcelan de exceptie; nu toate vinurile lor se incadreaza in aceasta categorie;

- standul Chile, sustinut de ambasada: probabil cel mai bun Cabernet Sauvignon, Santa Rita 2007, inconjurat si de un Carignan si Carmenere mai mult decat decente - foto;

- micii producatori moldoveni: dupa ani de zile de cautari, inclusiv printre vinurile care s-au prezentat aici, in sfarsit am gasit cateva bunicele, la Equinox: Syrah, Carmenere (model de aroma de ardei) si mai ales Cabernet; din pacate producatorul detine doar cateva hectare de vie, nu ne vom intalni prea des; F'autor: SB, Traminer, RheinRiesling, sau rose nu m-au impresionat, acelasi feed-back de la vinurile Et-cetera (poate cu exceptia CS-ului, dar aromele alea de muscat nu prea au ce cauta in el).
- Barolo si Barbaresco cu nasul lor exotic si placut - degustate mai spre sfarsit, n-am retinut standul si producatorul - sorry;

    Concluzia e evidenta: un eveniment reusit, participanti destui, organizare buna, vinuri alese. Pana la urma, daca ne-or cotropi definitiv Chile, Argentina si Bulgaria pe unele segmente de pret nu-i un lucru rau, calitatea va creste.

Premiile de excelenta Vinul.ro 2011

    Le-am sintetizat intr-un mod mai usor de observat:

    Nu stiu ce monitor aveti in fata ochilor, dar, dupa ultima mea achizitie, va confirm regula: oricat de mare nu e prea mare. Daca inca sunteti pe 14'', le gasiti pe larg AICI. Sper ca prescurtarile sunt intuitive.
    Cateva comentarii:
- din juriu (24 de degustatori) a facut parte si un Master of Wine (sub 300 la ora actuala in lume): Caroline Gilby;
- juriul a fost preponderent strain, asa ca mastodontii au luat decat 8 medalii: Jidvei 2, Cotnari 3 (toate dulci sub 5E), Vincon 2, Ostrov (a se citi Murfatlar II): 1 medalie. De fapt, trebuie sa recunosc ca rezultatele, in mare, sunt (si) pe placul meu, chiar daca imparteala are o tenta de: sa dam cate putin la fiecare, sa ajunga la toata lumea; asa n-o sa se mai supere nimeni.
- numarul de vinuri: 330, impartite in 13 categorii dupa pret/culoare/zahar;
- Mare Medalie de Aur: Riesling Italian Sirena Dunarii dulce, 2001, Vinarte (95,3 pct) si Merlot Domnita Ruxandra 2009, Oenoterra  - o surpriza de proportii;
- total medalii: 102, din care 40 de aur (>87 pct) si 60 de argint (>84 pct);
- s-a eliminat criteriul "culoare" - sa mai zic I told you so?
- n-am vazut nimic de la Murfatlar, Corcova, Rotenberg, Nachbil, Negrini. Nu ca mi-ar fi dor de ei, dar sunt curios daca macar au avut vinuri in concurs.
- a aparut in peisaj Vigna - investitie italiana de langa Timisoara inca din 2002, care n-a considerat interesanta piata romaneasca pana acum;
- la categoria alb demisec sub 5E nu stim despre care Feteasca e vorba, doar ca e de la Recas si e castigatoarea categoriei;
- am fost tentat sa scot importurile din calcul, dar pana la urma sunt si ele niste suflete prezente la aceleasi rafturi cu cele autohtone.
    Clasament final:
1. Halewood: 14 medalii (6 pentru vinuri romanesti + 8 pentru importuri)
2. Recas: 10 medalii (8 romanesti si 2 importuri)
3. Budureasca: 7
4. Tohani: 6
5. Unicom (pe numele de scena DaVino): 6
6. Stirbey: 5
7. Enira 5
8. SERVE: 4
9. Garboiu: 4
10. Vinarte: 4
    Ar fi interesant de vazut macar numarul de vinuri trimise de fiecare producator, pentru ca in privinta listei intregi cu punctaje se pare ca organizatorii au decis sa nu o faca publica, pentru ca sunt premii de excelenta. Respect alegerea lor si promit sa nu o fac nici eu publica daca mi-o strecoara careva pe sub usa.
    Spor la cumparaturi si nu uitati ca vinul nu se bea asa:

    

Salonul de vinuri Vintest 2011

    As vrea sa punctez cateva aspecte legate de acest Salon de Vinuri, pe care-l consider un eveniment de succes. Felicitari organizatorilor, care au pus la punct toate detaliile necesare pentru ca toti cei cateva mii de vizitatori sa aiba parte de momente placute, concursuri, premii si cel mai important: vinuri exceptionale. Pentru modica suma de 10 lei platita la intrare fiecare participant a primit un bilet de tombola si un pahar de degustare intr-un saculet de panza simpatic cu care a putut vizita standurile cramelor preferate sau mai putin cunoscute si a putut degusta vinurile dorite. Pentru mine numarul producatorilor care au participant a fost coplesitor - cu toate ca au fost si absenti de marca - asa ca m-am vazut nevoit sa fac doua vizite la Romaero Baneasa, locul de desfasurare al salonului. Mi-ar fi placut sa ajung inca din prima zi si sa va impartasesc in timp util impresiile placute, dar ramane pe data viitoare. Participanti: Domeniile Urlati, Crama Garboiu, Crama Basilescu, Domeniile Samburesti, Senator, Enira/Alira (Wine Ro), Jidvei, Vincon, Domeniile Anastasia, Wine Princess, Domeniile Nicoresti, Budureasca, Domeniile Boieru, Domeniile Sahateni, Oprisor, Marash Bulgaria, Vini Buoni si altii. Sigur, nu chiar totul a fost lapte si miere, cateva stangacii tot s-au mai strecurat: mirosul de mici la gratar de afara a creat oarecari interferente cu nasurile degustatorilor, vineri doar Crama Basilescu avea cateva rogodele de rontait binevenite in cazul degustarii mai multor vinuri (lucru preluat inca de cativa sambata), apa de baut/clatit paharul a lipsit aproape in totalitate, cativa expozanti aveau la stand reprezentanti dezinformati (oare voit?) fata de vinurile din vitrina. Cei mai penibili au fost cei de la Oprisor (ca de fiecare data?), hai sa va reproduc dialogul cu ei:

- Buna ziua.

- Buna ziua.

- As vrea, va rog, sa degust o picatura de "Smerenie".(n.a.: desfacuta deja, in spatele ei)

- Pai cum? Asa...din prima?

- !?!? 

- Trebuie sa incepem cu Jderul, Caloian...

- Sunt vinuri pe care le stiu, le-am cumparat si incercat pe toate. [intre timp colegul ii sopteste ca ne-am intalnit si saptamana trecuta la un targ si stiu despre vinurile lor]

- Bine dar..nu stiu ce sa zic..

- De ce il tineti asa..mai in spate? E pentru altcineva? Am picat intr-un moment nepotrivit?

- Mda, poate ar fi bine daca ati trece maine..

    Pe langa asta, au fost singurii care sambata nu au mai considerat necesar sa aduca vinuri care cu o zi inainte fusesera prezente: Sfintii. N-am intalnit replici si comportamente asemanatoare la niciun alt expozant. Never. Pana la urma de ce ai venit? Sa-ti faci poze langa standurile altora cu vinuri bune, ca sa creada lumea ca si mizeriile alea over-priced sunt la fel?

    Hai sa va spun ce vinuri mi-au placut: la un tur de Fetesti Negre (fara sa le fi parcurs pe toate) as merge pe Paganus 2007 ca si cap de afis, dar au mai fost cateva interesante, Basilescu si-a prezentat minunatele Golem-uri, alb si rosu - felicitari pentru asta, nu multi au adus/dat spre degustare vinuri atat de valoroase (calitativ si financiar), nu multi au avut pahare pentru vin rosu; de la Garboiu am remarcat un Sauvignon Blanc Bacanta cu un parfum incantator, mi-a placut si Tamaioasa Romaneasca, sec, Aurelia Visinescu, Nicorestii mi-au servit o Babeasca Neagra superba, la Senator am gustat cele doua Private Collection (uitand insa sa ma intorc pentru Glia) pe care le-am apreciat asemenea, Sfantul Dumitru de la Oprisor la fel de bun, Merlot-ul de la Anastasia - o proprietate de doar 7 ha, insa cu niste pliante deosebite (care ar pune in umbra multi producatori mari), si oameni foarte placuti, deschisi, bine informati, Enira si Alira elegante, multe altele. Punctaje? Clasamente? De data asta nu. Sunt vinuri de top care necesita un studiu amanuntit, cativa stropi intr-un pahar pot crea doar o impresie, o dorinta de la le incerca in liniste, intr-un cadru si cantitate diferite. Cea mai placuta surpriza (deh, majoritatea vinurilor le mai stiam, de asta nu sunt amintite mare parte dintre cele foarte bune) a constituit-o un Pinot Gris Episcopal, vinificat dulce (50 g zahar/litru), de la Domeniile Boieru, Ciumbrud, care se pare ca si-au si deschis un magazin in Amzei, veste valabila si pentru Good Point care lanseaza Magazinul Boieresc in str. Badea Cartan. Adica valabila in dublu sens: si ei isi deschid magazin, si ei au oferit vinul zilei pentru un alt participant: Gewurtztraminer Alsace 2009.

    Acest eveniment n-a beneficiat de o promovare cine stie ce, poate si pentru ca "acolo unde se da ora exacta" se pare ca fara cascaval nu se misca nimic. Si ca de obicei plutonul din subordine a respectat cu strictete consemnul: niciun cuvant despre ei! Vedem zi de zi laudate tot felul de minuscule evenimente prin carciumi si balciuri de la tara, dar despre acesta de o anvergura majora absolut nimic. Halal etica!

    Urmatoarele evenimente importante sunt: Provino la Iasi week-end-ul viitor si Targul de vinuri GoodWine la Hotel Pullman peste 3 saptamani.

Ultimele incercari

    Adica degustarile din ultima saptamana, cu insemnarile de rigoare, ca de obicei sumare:

- Livia, Feteasca Alba, 2010, Crama Garboiu, 18 lei: un vin mediu, chiar mediocru, cu un miros de nota 7, un gust ce contine acea textura (neplacuta pentru mine) de mere ionatane, malaioase, prea coapte, aproape de stricate. 74 pct.

- Viognier, Jean-Luc Colombo, 2010, 8 euro si miros de Sauvignon Blanc tanar la deschidere, verde, putin floral, acoperit iute de biscuiti si gata. De aici incolo nu mai miroase decat asa. Din pacate n-am gasit in aceasta sticla aromele incantatoare ale acestui soi. 73 pct.

- Domaine des 2 annes, Premier Pas, 2010, Carignan+Grenache: un cupaj dragutel, dar fara mari pretentii avand in vedere pretul si anul fabricatiei. Un vin totusi decent, de 80 pct.

- Chablis, Jean Paul & Benoit Droin, 2009: 12,5% alc, a 14-a generatie de producatori, 14 euro, exista si un premier cru la 40E, acelasi an. Recomandarea era sa se bea peste 4 ani, dar din pacate am vazut prea tarziu :(. Are premisele unui vin pretat la invechire in sticla cativa ani luand in considerare aciditatea ridicata. Miros de iarba cosita, mere verzi. Gust proaspat, acrisor, prea acrisor - te arde la corzile vocale. Cu toata supra-doza de vitamina C, vinul nu e chiar vreun amarat. E de vara, de cursa lunga. 79 pct. Si unul dintre putinele vinuri cu staif de pe afara la care raportul calitate/pret e cam slab. Dar are circumstante atenuante: l-am deschis prea devreme, salariul mediu pe economie in Franta e peste 2500 euro, etc.

- Cabernet Sauvignon, Cantus Primus Matemorfosis, Cramele Halewood 2007: Theia (2009 nu 2010, veti vedea si de ce) in varianta masculina, miros aproape identic, dominat de baric, mai apar cateva fructe rosii caracteristice; in gura nu mai are aceeasi "dulceata" pentru primele 2 secunde, apoi vin gemurile si fructele de padure, insa ramane un post astringent. Lipsesc condimentele, partea artagoasa, tanini cam sus? Lumea spune de tipicitate absoluta, 83-87pct la altii, Medalie de Argint la Bruxelles 2010. 49 de lei la oferta de moment de la magazinele cramei din Bucuresti. Oferta? Oare de ce? 85 pct.

- Theia, Chardonnay, 2010, Cramele Halewood, 40 de lei: o incercare nereusita de reconstituire a frumoasei si fermecatoarei 2009. Ori a imbatranit baricul ala, ori nu s-a copt via, dar fata de cele 87 pct ale predecesorului, cel de fata primeste cu indulgenta 79. Adica e identic cu cel nebaricat din 2009, care s-a vandut putin sub 20 de lei, chiar si acesta avand un 20-30% in plus fata de ce ofera. Ceea ce nu inteleg e de ce la acelasi pret? Pentru ca stiu ca si producatorul si-a dat seama ca nu mai e aceeasi mancare de peste. Auzeam acum cateva luni, pe surse, ca nu prea l-ar mai scoate. Parerea mea e ca vinul asta are o "valoare de piata" sub 23 de lei in acest moment.

    Ha, si bine ca mi-am amintit: in blogosfera vinoasa impresia mea e ca exista prea multa atentie de a nu deranja vreun mare "fauritor" de posirci (nu ma refer la Halewood). Ne ferim sa spunem adevarul verde in fata pentru cateva sticle de vin gratis, o invitatie la o degustare sau la cramele nu-stiu-care? Asa cred eu ca ar trebui sa arate un final de articol in care a fost gustat un vin prost, sau la un pret mult peste ce valoare are:

    Draga Halewood, mi-a placut Theia Chardonnay 2009, a fost o incantare, te felicit pentru reusita. Nu mi-a placut insa ca mi l-ai scumpit in cel putin 3 randuri in 6 luni, dar avand in vedere ca era o serie limitata si se apropia de final, exista un motiv rezonabil. Dar faptul ca in 2010 a fost 8% inflatie nu inseamna ca trebuie sa scumpesti vinurile cu 30-40%, inseamna doar ca eu am mai putin cu 8% bani in buzunar cu care sa cumpar o sticla de vin. Din pacate s-ar putea sa descoperi asta "the hard way". Ceea ce ma depaseste este insa calitatea noii tale zamisliri, cea din 2010, care este foarte departe de sora sa mai mare. La voi nu exista o masura a calitatii care sa se intrevada si in pretul vinului? Sau vreti sa profitati de mine punand aceeasi eticheta si dorind sa ma pacaliti? Ei bine m-ati pacalit o data, insa impresia mea despre voi s-a schimbat radical. Credeam ca sunteti un producator serios care are un minim nivel de etica in relatia cu clientii sai. Stiu ca nu ma vei (mai) chema niciodata la vreo degustare sau eveniment de-al tau, prefer oricum sa raman echidistant fata de tine si de toti ceilalti producatori. Daca voi vrea sa aflu si voi considera necesar sa si scriu ceva despre un vin, voi alege sa-l iau din magazin, ca si pana acum. Sau nu-l iau deloc ca e prea scump?!

    V-am salutat si am plecat la pescuit cateva zile :)

Evaziunea fiscala

    Sunt satul pana peste cap de vorbele unuia si altuia care se plang ca n-au autostrazi, spitale, invatamantul e praf, dar "incarca" de la stat sume de bani lunar pentru asa-zise dizabilitati, zone defavorizate sau false statuturi de someri, pensionati medical,etc. Sunt sate intregi in situatia asta, dar si la oras a fost o moda. Odata cu criza vad insa ca i-a lovit rau foamea si le urez sa-i tina cat mai mult - ma refer aici mai ales la cei care se dau loviti, dar de fapt mai invart una alta, la negru. Masurile luate in ultimul timp pe tema asta sunt de salutat. Aceasta furaciune insa, mi se pare infinit mai mica decat aceea savarsita de persoanele juridice, in primul rand prin evaziune fiscala; si inspirat de un blog pe care am aterizat din intamplare, cautand informatii despre niste pantofi sport, am descoperit persoane care scriu in fiecare zi despre lucruri bune (nu ale lui George :P) sau rele. Si au doar doua categorii: marsavia zilei sau bucuria zilei. Asa ca m-am gandit sa mai diversific subiectele pe care le abordez, introducand din cand in cand si asa ceva.
    Din ciclul "ti-as sparge capul, dar mai bine vine militia sa te lege" am sa relatez pe scurt o intamplare de acum cateva saptamani. Eram in zona Stefan cel Mare, stadionul Dinamo. Pe langa alte treburi, voiam sa schimb in ziua respectiva niste lei in Euro. O suma relativ mica, vreo 300E. Din cate imi aminteam aici era o zona care colcaia de case de schimb valutar, insa acum am descoperit ca s-au cam dus. Dupa vreun km de mers pe jos am gasit una. Ma uit lung sa descopar cursul de schimb, dar nu-l gasesc. O intreb pe doamna din spatele geamului unde e, si-mi zice "prieteneste": - Eee, nu l-am mai afisat, cred ca am uitat. Si-mi spune ca imi schimba la 4,15lei - 1E. Mai vazusem doar o alta casa de schimb valutar cu cateva ore in urma, care avea 4,17 - deci decid sa cumpar de aici. Dupa ce fiecare si-a numarat suma de bani ce urma a fi tranzactionata ii spun: - Dar sunt sigur ca-mi dati si mie un bon fiscal.. La care a urmat o reactie violenta de trantire in nas a geamului mobil, aruncarea celor 300E inapoi in seif si racnetul: - Du-te bai si schimba la banca daca nu-ti convine! In ciuda socului, compilez repede toate datele: centrul orasului + lipsa cursului afisat + lipsa bonurilor fiscale. Oare suntem in 1990? Sau 1590? Sfarsitul povestii nu e important - am fost la CEC si am schimbat tot cu 4,15.
    Pe drumul spe casa m-a napadit asa..o frustrare, accentuata de fiecare culoare rosie a semaforului pe care am intalnit-o in cale si mi-a venit o idee de razbunare: ce-ar fi daca s-ar decide de maine urmatorul scenariu: se da situatia descrisa mai sus, frustratul urmand ca, odata ajuns acasa, sa faca o sesizare catre organele abilitate (OPC, ANPC, whatever) in urma careia - daca va exista timpul, disponibilitatea si resursele ncesare pentru o vizita la adresa vinovatului - se constata cele descrise mai sus. Sa presupunem ca amenda la prima abatere pentru asa ceva e de  5000 de lei. Pai da-i si celui care a facut sesizarea 1%. Iar daca sunt 100 care l-au reclamat, da-le fiecaruia cate 1%, suportati bineinteles tot de hot. Astia-s oamenii pe care ai vrut sa-i furi - acu trebuie sa-i platesti.
    M-am gandit si la aspectele legate de etica, de duritatea unei masuri ca aceasta, etc, dar cred ca ar avea efecte spectaculoase in economie. S-ar naste o meserie noua, de vanatori de hoti? Nu stiu daca am cunostinta de implicatiile reale ale unei masuri de acest fel, insa sunt sigur de un lucru: statul trebuie sa-si recunoasca limitele in situatii ca asta. Ne luptam cu nenorocita asta de evaziune fiscala de 20 de ani si ea in loc sa scada, creste. Si revin la ce spuneam la inceput: si eu imi doresc sa am spital bine dotat in apropiere, parintii/bunicii sa aiba niste pensii decente, invatamantul sa inceapa sa iasa din mocirla in care se afla (o sa urmeze in curand ceva despre asta, din experienta proprie), trenul sa ajunga la fix si sa aiba o medie a vitezei de deplasare mai mare decat cea de acum, care e sub 50 km/h, nu mai zic de autostrazi, gradinite, parcari, s.a.m.d., dar in momentul de fata nu producem suficienti bani sa le avem pe toate - si nu cred ca le vom avea in our life-time, dar un inceput trebuie sa existe.
===============================================================================================

    Aseara am trecut pe la magazinul de vinuri Casa Bacchus, unde am gasit de cele mai multe ori o atmosfera friendly, mai ales cand e patronul de fata, bun cunoscator al vinurilor romanesti (nu au importuri la vanzare), dar si prin prisma preturilor practicate. Aici am gasit de fiecare data pliante de prezentare, pe care nu prea le-am vazut in alte parti - in special Garboiu, Oprisor, Budureasca (fluturas cu premiile luate de vinurile lor pe afara - pozat). As avea totusi cateva recomandari: chiar daca este un magazin de cartier in care probabil cantitatile importante sunt pe vinuri vrac (pardon - bag in box), are in raft cateva vinuri exceptionale, cu un pret pe masura - o persoana care sa faca o recomandare, o prezentare cat de scurta a produselor expuse ar fi indicata. O largire in timp a gamei - de asemenea. Despre vinurile luate de aici: Chardonnay V - Recas, 2010 (17 lei) - din pacate putin rasuflat - s-a baut totusi, nu e ceea ce am mai degustat cu alta ocazie, Sole Chardonnay (49 lei), tot Recas - chiar daca a fost gustat la o temperatura nepotrivita si din pahar nepotrivit, ramane cap de afis in topul personal si nu numai, Cabernet Sauvignon Budureasca 2008 (nu l-am luat tot de aici - probabil in jur de 20-25 de lei, aerisit vreo 3 ore intr-o halba mare de bere :))) ), Tamaioasa Roza de Segarcea 2010 (52 lei) - a urcat audienta pe tavan. Parerea celor care au gustat si Busuioaca de Bohotin de Basilescu, Ancestral e ca acesta din urma e peste, avand ceva in plus la corpolenta, parca si un pic la nivelul de placere oferit de arome. Citez un clasic in viata: "Din ala imi venea sa musc din pahar, din asta....nu prea". Si o recomandare pentru serile in care aveti doar telefonul la indemana pentru auditia pieselor preferate: bagati-l intr-o cutie de carton de vin de la Tohani - se aude infinit mai bine.