Evaziunea fiscala

    Sunt satul pana peste cap de vorbele unuia si altuia care se plang ca n-au autostrazi, spitale, invatamantul e praf, dar "incarca" de la stat sume de bani lunar pentru asa-zise dizabilitati, zone defavorizate sau false statuturi de someri, pensionati medical,etc. Sunt sate intregi in situatia asta, dar si la oras a fost o moda. Odata cu criza vad insa ca i-a lovit rau foamea si le urez sa-i tina cat mai mult - ma refer aici mai ales la cei care se dau loviti, dar de fapt mai invart una alta, la negru. Masurile luate in ultimul timp pe tema asta sunt de salutat. Aceasta furaciune insa, mi se pare infinit mai mica decat aceea savarsita de persoanele juridice, in primul rand prin evaziune fiscala; si inspirat de un blog pe care am aterizat din intamplare, cautand informatii despre niste pantofi sport, am descoperit persoane care scriu in fiecare zi despre lucruri bune (nu ale lui George :P) sau rele. Si au doar doua categorii: marsavia zilei sau bucuria zilei. Asa ca m-am gandit sa mai diversific subiectele pe care le abordez, introducand din cand in cand si asa ceva.
    Din ciclul "ti-as sparge capul, dar mai bine vine militia sa te lege" am sa relatez pe scurt o intamplare de acum cateva saptamani. Eram in zona Stefan cel Mare, stadionul Dinamo. Pe langa alte treburi, voiam sa schimb in ziua respectiva niste lei in Euro. O suma relativ mica, vreo 300E. Din cate imi aminteam aici era o zona care colcaia de case de schimb valutar, insa acum am descoperit ca s-au cam dus. Dupa vreun km de mers pe jos am gasit una. Ma uit lung sa descopar cursul de schimb, dar nu-l gasesc. O intreb pe doamna din spatele geamului unde e, si-mi zice "prieteneste": - Eee, nu l-am mai afisat, cred ca am uitat. Si-mi spune ca imi schimba la 4,15lei - 1E. Mai vazusem doar o alta casa de schimb valutar cu cateva ore in urma, care avea 4,17 - deci decid sa cumpar de aici. Dupa ce fiecare si-a numarat suma de bani ce urma a fi tranzactionata ii spun: - Dar sunt sigur ca-mi dati si mie un bon fiscal.. La care a urmat o reactie violenta de trantire in nas a geamului mobil, aruncarea celor 300E inapoi in seif si racnetul: - Du-te bai si schimba la banca daca nu-ti convine! In ciuda socului, compilez repede toate datele: centrul orasului + lipsa cursului afisat + lipsa bonurilor fiscale. Oare suntem in 1990? Sau 1590? Sfarsitul povestii nu e important - am fost la CEC si am schimbat tot cu 4,15.
    Pe drumul spe casa m-a napadit asa..o frustrare, accentuata de fiecare culoare rosie a semaforului pe care am intalnit-o in cale si mi-a venit o idee de razbunare: ce-ar fi daca s-ar decide de maine urmatorul scenariu: se da situatia descrisa mai sus, frustratul urmand ca, odata ajuns acasa, sa faca o sesizare catre organele abilitate (OPC, ANPC, whatever) in urma careia - daca va exista timpul, disponibilitatea si resursele ncesare pentru o vizita la adresa vinovatului - se constata cele descrise mai sus. Sa presupunem ca amenda la prima abatere pentru asa ceva e de  5000 de lei. Pai da-i si celui care a facut sesizarea 1%. Iar daca sunt 100 care l-au reclamat, da-le fiecaruia cate 1%, suportati bineinteles tot de hot. Astia-s oamenii pe care ai vrut sa-i furi - acu trebuie sa-i platesti.
    M-am gandit si la aspectele legate de etica, de duritatea unei masuri ca aceasta, etc, dar cred ca ar avea efecte spectaculoase in economie. S-ar naste o meserie noua, de vanatori de hoti? Nu stiu daca am cunostinta de implicatiile reale ale unei masuri de acest fel, insa sunt sigur de un lucru: statul trebuie sa-si recunoasca limitele in situatii ca asta. Ne luptam cu nenorocita asta de evaziune fiscala de 20 de ani si ea in loc sa scada, creste. Si revin la ce spuneam la inceput: si eu imi doresc sa am spital bine dotat in apropiere, parintii/bunicii sa aiba niste pensii decente, invatamantul sa inceapa sa iasa din mocirla in care se afla (o sa urmeze in curand ceva despre asta, din experienta proprie), trenul sa ajunga la fix si sa aiba o medie a vitezei de deplasare mai mare decat cea de acum, care e sub 50 km/h, nu mai zic de autostrazi, gradinite, parcari, s.a.m.d., dar in momentul de fata nu producem suficienti bani sa le avem pe toate - si nu cred ca le vom avea in our life-time, dar un inceput trebuie sa existe.
===============================================================================================

    Aseara am trecut pe la magazinul de vinuri Casa Bacchus, unde am gasit de cele mai multe ori o atmosfera friendly, mai ales cand e patronul de fata, bun cunoscator al vinurilor romanesti (nu au importuri la vanzare), dar si prin prisma preturilor practicate. Aici am gasit de fiecare data pliante de prezentare, pe care nu prea le-am vazut in alte parti - in special Garboiu, Oprisor, Budureasca (fluturas cu premiile luate de vinurile lor pe afara - pozat). As avea totusi cateva recomandari: chiar daca este un magazin de cartier in care probabil cantitatile importante sunt pe vinuri vrac (pardon - bag in box), are in raft cateva vinuri exceptionale, cu un pret pe masura - o persoana care sa faca o recomandare, o prezentare cat de scurta a produselor expuse ar fi indicata. O largire in timp a gamei - de asemenea. Despre vinurile luate de aici: Chardonnay V - Recas, 2010 (17 lei) - din pacate putin rasuflat - s-a baut totusi, nu e ceea ce am mai degustat cu alta ocazie, Sole Chardonnay (49 lei), tot Recas - chiar daca a fost gustat la o temperatura nepotrivita si din pahar nepotrivit, ramane cap de afis in topul personal si nu numai, Cabernet Sauvignon Budureasca 2008 (nu l-am luat tot de aici - probabil in jur de 20-25 de lei, aerisit vreo 3 ore intr-o halba mare de bere :))) ), Tamaioasa Roza de Segarcea 2010 (52 lei) - a urcat audienta pe tavan. Parerea celor care au gustat si Busuioaca de Bohotin de Basilescu, Ancestral e ca acesta din urma e peste, avand ceva in plus la corpolenta, parca si un pic la nivelul de placere oferit de arome. Citez un clasic in viata: "Din ala imi venea sa musc din pahar, din asta....nu prea". Si o recomandare pentru serile in care aveti doar telefonul la indemana pentru auditia pieselor preferate: bagati-l intr-o cutie de carton de vin de la Tohani - se aude infinit mai bine.