Am imbinat utilul cu placutul, rezultatul fiind o excursie cu masina de la Marea Neagra la Marea Nordului, cu mai multe escale. Prima a fost la Linz, in Austria, unde la 11 noaptea GPS-ul m-a dus spre un IBIS** mediocru, la un pret de 5*****: vreo 100 si ceva de EUR pentru o noapte de cazare, parcare si mic dejun, duminica. Huo! Am facut un mic ocol pe langa Trier, cel mai vechi oras nemtesc pe care-l mai vizitasem de cateva ori, oprindu-ma o jumatate de ora la Florin, deoarece mi-am dorit si eu cateva exmplare din Riesling-urile din zona, pentru ca pretul a fost ceva incredibil. Urmatoarea escala a fost Bruxelles, unde in afara de super-market-uri (ca sursa de vinuri cu preturi absolut fantastice - gasit 90 Parker la 5 EUR), am vizitat si magazinul Mig's Wines, oarecum renumit in lumea virtuala romaneasca de profil prin preturile mult mai mici decat la noi ale unor vinuri autohtone. Ei bine, ele nu prea exista in stoc, cu exceptia a vreo 3 cazuri neinteresante. Serviciile de aici: impecabile. In afara faptului ca la mai mult de 3-4 sticle primesti un neasteptat extra-discount (eu am primit 10% la prima cutie si 12% la a doua - peste ofertele de moment), oamenii stiu tot, pentru ca fac asta de vreo 30 de ani. Nu au intentia sa se extinda, targurile sunt o banalitate, insa te citesc foarte usor si n-au tiganeala asta romaneasca de a incerca sa-ti vanda ce nu se prea vinde in mod normal. Unul dintre proprietari, care m-a ghidat mai bine de o ora printre sutele de sticle mi-a dat un sfat cand vedea ca ma tot duc spre PN-uri Bourgogneze sau Bordeaux-uri spalate: esti sigur ca iti permiti sa mergi acolo? Sunt mii de producatori din zeci de locuri in care vinurile sunt cel putin la fel de bune, iar pretul e de 10 ori mai mic. L-am provocat sa-mi dea 3 exemple din rafturile sale si...le-am luat acasa. Sa vedem... Uruguay, Mexic si mai ales Argentina. Sa nu mai pun la socoteala Belgia, Luxemburg si Brazilia..luate tot de aici.
Urmatoarea zi am fost la ProWein, apoi am vazut cei aproape 40 km de port in Rotterdam, escala la Gouda (extra-mega ieftin in super-market, nu numai vinul, ci si mancarea), revenit in Bruxelles unde am mai vizitat doua magazine cu vinuri de soi, dar foarte scumpe, cel putin fata de altele spaniole unde vazusem cateva produse comune. Carrefour-ul cel mare din marginea orasului e impresionant prin oferta de vinuri. Preturile sunt de la 1 EUR si ceva pana pe la 150, sticlele asezate pe trei culoare duble, la capatul carora se afla un specialist care-ti poate oferi informatii, ba are si cateva vinuri desfacute spre degustare. Sunt impartite pe tari, zone viticole, culoare si pret. Toate acestea m-au facut sa ma gandesc la diferentele enorme de pret intre noi si ei, lumea civilizata si..mai bogata, mai ales la branza si vin. Poate ca si consumul de asa ceva e destul de mic in Romania, dar tot nu se justifica diferenta. Desi...daca import un conteiner de vin din Chile - cum face Halewood de exemplu - si stiu ca-l vand in cateva luni, normal ca-mi pun adaos sa-mi acopar cheltuielile cu desfacerea, si sa-mi ramana si mie de-o bere. Asa ca, dragi prieteni, beti mai mult, ca o sa fie mai ieftin! Acelasi Brunello de-l vazui azi la Cora la 188 de lei era fix 20 EUR la Carrefour Express in centrul Bruxelles-ului.
Intoarcerea a fost un tur de forta Bruxelles - Timisoara intr-o singura repriza, desi initial planuisem sa dorm la Gyor. Austostrazile germane goale sambata si fara restrictii de viteza m-au adus in Ungaria intr-un timp mult mai scurt, asa ca am mers mai departe. 6 tari intr-o zi...acum 20 de ani daca traversam 4 judete era o mare realizare... Pe drumul spre Bucuresti, am trecut iar pe langa Cramele Recas, unde cu parere de rau n-am putut ajunge cu cateva zile inainte sa descopar impreuna cu pasionati si specialisti noua gama Castel Huniade, dar am sa o studiez in particular.
ProWein Dusseldorf. Targ dedicat profesionistilor care lucreaza in industria conexa acestui fenomen numit in Germania wein. M-am strecurat si eu inauntru apeland la o smecherie.. romaneasca (multumesc pentru ajutor celor vinovati), asa cum de fapt am vazut destula lume infiltrata, numarul de bloggeri romani pe metru patrat fiind peste asteptari. Oricum, intrarea de 30 EUR am platit-o oficial online, am factura. Numarul de expozanti a fost in jur de 4000, daca inmultim cu macar 10 vinuri fiecare ajungem la o cifra astronomica. Asa ca de degustat - ioc. (ma consolez si eu ca m-a lasat balta soferul in ultima clipa si a trebuit sa ma intorc la volan spre punctul de cantonament, in speta Bruxelles). Dar nu stiu daca as fi ramas cu ceva daca as fi reusit sa beau 5, 10 sau 1000 de vinuri. Nu trec in palmares vinurile de la degustari, asa ca m-a mai lasat tristetea. Suprafata cred ca era putin mai mare decat toate cladirile din Romexpo, la intrare intalneai producatorii de vin bio, mai apoi cu standuri uriase erau Germania si Austria. Ceilalti erau de dimensiuni medii - impartiti in general pe tari sau regiuni - pana la mici: Romania, Turcia si cam toata Europa de Est. Se putea degusta aproape orice vin, nu numai in tasting area(s) ci la fiecare stand. Una dintre sali - a se citi o hala mare - era dedicata spirtoaselor, unde cu mandrie ungurii afisasera Palinka drept stindard. La standul Romaniei nu pot sa spun ca era foarte aglomerat, m-am bucurat sa strang mana unor reprezentanti de top ai producatorului american Mondavi, prezenti la standul Recas, domnului Grigorica, sa o salut pe doamna Mihaela de Poix, pe doamna Pricopie sau familia Bauer. Participantii romani au fost: Stirbey, Budureasca, Corcova, Crama Ceptura, Recas, Davino, Domeniul Coroanei Segarcea, Domeniile Sahateni, Hallewood, Murfatlar, Oprisor, Petrovaselo, Senator, SERVE, Vinarte, Wine Princess. Poze AICI. Ce nu mi-a placut e ca la noi n-am gasit nicio brosura de prezentare individuala, dar mai ales de grup, cum aveau toti ceilalti. Raca asta intre producatori o interpretez ca lipsa de civilizatie, cu tot respectul pentru ei. Fratilor, o sa convietuiti multi ani de-acum incolo! Lasati caprele vecinilor si smiorcaiala catre stat si uniti-va intr-o organizatie care sa dea trend-ul, sa explice publicului de ce chestiile alea din sudul rafturilor sunt niste mizerii, cum se face vinul, etc. Cu tot licarul asta de speranta adus de conducerea noului executiv, statul n-o sa va traga de maneca. Fiti multi, puternici si trageti-i voi pe ei! Eu personal m-am simtit in lumea a 7-a cand am rasfoit pliantele din Muntenegru si Turcia. Mai am o punga intreaga de parcurs, sper sa nu am o cadere psihica.
Astept targurile romanesti sa ma pun la punct cu ultimele noutati ale sezonului. Si ca tot veni vorba de targurile ce o sa se pravaleasca peste noi cu mare frecventa urmatoarele saptamani, daca macar la Bucuresti (GoodWine 30 martie - 02 aprilie) ar veni cei enumerati mai sus, as fi mai mult decat multumit. La Cluj nu merg (ProVino 16-18 martie), dupa dezamagirea de la Iasi de anul trecut, dar le urez succes si sper sa nu fie doar o fumigena prin blogosfera, ca si data trecuta. Ultimul este Vinvest, la Timisoara, intre 6-8 aprilie - ma mai gandesc. Ar mai fi Vinitaly la Verona, VinCE la Budapesta si Vinaria la Plovdiv - pe plan extern, dar cred ca spun pas.
A fost o experienta placuta, care mi-a lasat si-un oarecare gust amar, din cauza sentimentului de ratacire, de lipsa de identitate, de singuratate intre atatea zeci de mii de vinuri. Poate ca aveam impresia ca ma pot intalni cu toate in a life time, dar incep sa cred ca nu. De unde sa incepem atunci? Din toate partile:
prada
P.S. Vad tot felul de comentarii cretine mai ales pe pagina de Facebook dedicata acestui blog (de fapt..o completare a blogului, cu diferite informatii de moment). Mai spun o data: astea-s vinurile pe care aleg eu sa le beau, eventual sa si scriu despre ele; aceeasi regula se aplica evenimentelor de gen la care particip din cand in cand. Vreti sa scriu despre ce considerati voi de cuviinta? Sunteti encefalopati? N-am niciun blat cu vreun producator argentinian, bengalez sau clingonian - sa nu mai zic de romani. Parerea personala despre piata si (95% din) vinurile romanesti este destul de proasta, iar putina critica, mai ales constructiva, nu face rau nimanui - la nivelul preistoric la care ne aflam cu industria de profil. Osanale, plecaciuni si laude fara numar se gasesc din plin - schimbati canalul!
frumos scris...frumos articol..felicitari !
RăspundețiȘtergere