Ca sa nu mai cedez tentatiei de a prezenta 4-5 subiecte in acelasi post, azi voi vorbi doar despre doua vinuri australiene baute zilele trecute, care m-au impresionat. Ok, cu un bonus de inca doua pe scurt, ca asa am pastrat fotografia si mi-e teama ca imi blocati site-ul cu intrebari despre ele. Primul este un amestec de Shiraz cu Cabernet Sauvignon, facut de cunoscutul producator - si sponsor principal al Autralian Open - Jacob's Creek in nu mai putin cunoscuta Barossa Valley. L-am luat "de baut" intr-o dupa amiaza, fara a avea mari pretentii de la dansul, fiind probabil si cel mai vechi vin din palmares inchis cu dop metalic. Am vazut ulterior ca n-a avut foarte mare succes pe la noi, si ma gandesc ca motivele ar fi putut fi conditiile de pastrare precare are retailer-ilor romani sau varsta nepotrivita a vinului, pentru ca pe-afara nu sta rau deloc, fiind mai apreciat decat vintage-urile care au urmat. Este un vin de culoare rubinie tulbure, cu note de fructe rosii, condimente colturoase si lemn in miros, atacul este lemnos si gustos, corpolent, texturat, si imediat cucerit de boia iute; apare si o nota ciocolata neagra care persista in post. Impresionant de complex. Vreti pamant, cerneala, piele, prune, nuante florale, vegetal-sulfuroase (bitum) pe langa fructele de padure delicioase? Sunt toate acolo (poate si cu un pic de imaginatie). Vanilia se incadreaza in descrierea lor: "subtle oak", o parte din vin a fost baricat 8 luni. Gigantul reuseste sa faca in gama "clasic" vinuri impresionante. Jos palaria. 4,1 EUR Carrefour Bruxelles, sticla de 0.375l. Un vin cu structura, complex, unii ar zice ca nu-i perfect echilibrat, dar aceasta latura este inclinata in favoarea gusturilor mele. E posibil sa-l fi si prins in maximus tempus. 87 de puncte. Daca se facea in Mehedinti sau Satu-Mare ar fi costat pe putin vreo 100E.
Albiciosul din mijloc este tot un clasic al retail-ului, in valoare de 27 de lei si 78-79 de puncte, al carui miros aduce aminte de lamai verzi si flori de salcam, poate si o dara de miere. Atac fara aciditatea asteptata in urma mirosirii, insa compenseaza oarecum prin acreala, devenind un suc de la TEC ceva mai elevat care astampara setea cu brio. Deci promisiuni foarte interesante, insa realizari sub asteptari. Vorbim totusi de un negociant care vinde catre Carrefour.
Neamtul din stanga este un Riesling Spatlese HalbTroken: 12.8/8.0/11.0 - zahar/aciditate/alcool. Miros aproape inexistent la rece, insa superb cand da de cateva grade in plus. Cred ca am descoperit lemn, miere, zambile si citrice; atac acid, bagi mana in foc ca are zahar mai putin de 3g/l. Gust de mere necoapte, lamai verzi, e nevoie de multa imaginatie sa gasesti si o dara de gaz lampant, parca si ceva ceara sau fagure de miere. In post ramane o nuanta dulceaga timida, dupa ce aciditatea furtunoasa si-a terminat activitatea de stoarcere a apei din gura. Lacerta 2010: 40 lei si 75 pct, Nachbil 2008 cam tot in zona asta, Geiben 2009, 25 lei si 82-83 de puncte. Nu va faceti iluzii ca neamtul ar avea cateva sute de hectare, are doar 3,5 de pe care imbuteliaza, productia de pe celelalte 5 merge vrac la vecinul Peter Mertes pentru a poposi mai apoi in Kaufland. Fara sa dau cifre din casa, va asigur ca profitul strainului e mai mult decat rezonabil. Daca stati bine cu inima aruncati o privire pe pagina lui Florin ca sa vedeti cat costa un '76 sau '79 de exceptie. Manca-ne-ar Aghiuta de creduli, ce ne mai pierdem in calculele preturilor aracului romanesc! Urmatorul exemplu imi intareste si mai mult convingerea ca suntem cam nebunei cand dam peste 30-40 de lei pe- o sticla de vin romanesc.
Daca ati citit precedentul post s-ar putea sa fi tinut minte ca am luat vreo 12 sticle de la un magazin belgian numit Mig's wines. In preambul am facut un cross-check al ofertei lor cu lista celor mai cunoscuti producatori, autori ai unor vinuri foarte bune. Una dintre tinte era Merlot Deakin Estate (Australia of course), pe care din pacate nu-l mai aveau in stoc, insa mi-au recomandat Shiraz-ul aceleiasi crame, spunandu-mi ca are cel putin la aceeasi valoare. Valoare in sensul de bunatate, pentru ca saracul vin a costat 22 de lei. Miros bun de fructe negre de padure amestecate cu smoala, prafos, placut. Are si-un pic de lemn integrat subtil fiind fermentat in stejar american si frantuzesc, apoi reamestecat. Ceva mentol, cafea prajita bine, 13,5%. Un vin exceptional. Am fost tentat sa "ofer" 90pct din start, dar ceva nu era in regula: pretul! 22 de lei…5 EUR..cum vreti sa-i spuneti. Apoi ma hotarasc sa fac efortul sa-l googlesc. Pai nu i-a dat nimeni sub 87 pe la niciun concurs sau sarbatoare campeneasca. Premii, medalii..tot ce vrei. Aloooo!! Romania? 22 de lei = 90 pct. Pana atunci cred ca ma mut in Autralia, cel putin prin prisma vinurilor. Cu un post scriptum: a doua zi nu l-as fi dus peste 84 (oricum e trecut la caiet cu 89, v-am zis 90 doar pentru spectacol :D), ceea ce cred eu ca releva a suta oara fragilitatea in fata lungimii popasului pe raft.
Neamtul din stanga este un Riesling Spatlese HalbTroken: 12.8/8.0/11.0 - zahar/aciditate/alcool. Miros aproape inexistent la rece, insa superb cand da de cateva grade in plus. Cred ca am descoperit lemn, miere, zambile si citrice; atac acid, bagi mana in foc ca are zahar mai putin de 3g/l. Gust de mere necoapte, lamai verzi, e nevoie de multa imaginatie sa gasesti si o dara de gaz lampant, parca si ceva ceara sau fagure de miere. In post ramane o nuanta dulceaga timida, dupa ce aciditatea furtunoasa si-a terminat activitatea de stoarcere a apei din gura. Lacerta 2010: 40 lei si 75 pct, Nachbil 2008 cam tot in zona asta, Geiben 2009, 25 lei si 82-83 de puncte. Nu va faceti iluzii ca neamtul ar avea cateva sute de hectare, are doar 3,5 de pe care imbuteliaza, productia de pe celelalte 5 merge vrac la vecinul Peter Mertes pentru a poposi mai apoi in Kaufland. Fara sa dau cifre din casa, va asigur ca profitul strainului e mai mult decat rezonabil. Daca stati bine cu inima aruncati o privire pe pagina lui Florin ca sa vedeti cat costa un '76 sau '79 de exceptie. Manca-ne-ar Aghiuta de creduli, ce ne mai pierdem in calculele preturilor aracului romanesc! Urmatorul exemplu imi intareste si mai mult convingerea ca suntem cam nebunei cand dam peste 30-40 de lei pe- o sticla de vin romanesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu