GoodWine 2012, editia de primavara

    A fost frumos. Nu stiu daca recenta intrare in drepturi a primaverii a avut acest impact asupra oamenilor, dar atmosfera a fost vesela, dezinvolta, prieteneasca. N-am mai vazut expozanti motaind plictisiti in fundul standurilor, am vazut oameni activi, profesionisti, implicati, concentrati pe scopul cu care au venit. E printre primele dati cand aud pareri pozitive dinspre unele standuri catre altele. Cel mai important aspect este insa nivelul de calitate al vinurilor, radical imbunatatit, ca medie, fata de alte targuri. Cred ca am incercat spre 90% din vinurile expuse in cele 10-12 ore petrecute la targ vineri si sambata si mi-e greu sa-mi aduc aminte de vreunul dizgratios. Lista completa a noutatilor si nu numai, AICI.

    Cele mai mari surprize au venit de unde toti ne asteptam cel mai putin: dinozauri ca Jidvei sau Cotnari. Pe Tarnave a descalecat recent oenologul Marc Dworkin, autor al placutelor Enire si Alire, care demonstreaza de la prima incercare ca daca se vrea producerea unui vin de soi, cu siguranta se poate. Au fost prezentate patru vinuri albe din seria Owner's Choice, numite Ana sau Maria - Feteasca Alba, Chardonnay, Pinot Gris si Muscat - care mai de care mai laudate de cunoscatori. Ultimul cred ca e facut de Ioan Buia. Diversitatea preferintelor publicului catre unul sau altul denota faptul ca toate sunt excelente. Cu greu m-am hotarat sa-l clasez pe primul in topul personal. Nu intru prea mult in note de degustare, punctaje si alte amanunte, sunt sigur ca veti vrea sa descoperiti singuri aceste noi vinuri de Jidvei, probabil in magazinele de specialitate vor fi in jur de 50 de lei. Asteptam si de la Murfatlar - liderul de cantitate - aceleasi vinuri de calitate, pentru ca deocamdata, alaturi de insolventa n-am vazut decat preturi mari si multe promisiuni.

    Pe partea de vinuri rosii, ziua 2, cel mai mult m-au surprins cele ale unui producator maghiar de 120 ha langa Pecs, Crama Vylyan. Pinot Noir, Cabernet Franc si niste cupaje grandioase. Preturi nu foarte mici, insa nivel de calitate premium, multe medalii pe soldurile sticlelor. De urmarit cu atentie. 

    Casa de vinuri Cotnari - a nu se confunda cu stiti-voi-cine - a fost a doua revelatie. Inainte sa fac un tur de orizont, vuia toata lumea buna in jur: Cotnari si Jidvei. Din gama entry am gustat o Busuioaca superba, despre care mi s-a spus ca o vom putea gasi incepand de la 30 de lei, iar din gama Simpozion (la Atena, Moscova sau Roma) am vazut in primul rand o Grasa cum nu stiu sa fi fost vreodata de la Stefan cel Mare incoace, o Tamaioasa sec si o Feteasca Alba dragute foc! Pret de plecare: 40.

    Zabovind la capitolul "exotice", trebuie sa spun ca am incercat si vinurile Liliac - investitor austriac in Transilvania - dintre care se remarca Sauvignon-ul. Muscatul mega-dulce (120 gr/l) in stil EisWein facut dupa uscarea boabelor pe pat de paie cateva luni cred ca va arata si el foarte bine in viitor, dupa o perioada de imbatranire la sticla. De la 65 de lei.

    La Avincis m-am reintalnit cu Feteasca Regala 2010 echilibrata si proaspata, m-a cucerit cupajul de FR cu Pinot Gris. Welcome drink a fost oferit de Raluca Bauer - Cramposie spumant - o bunatate onctuoasa si elegant aromata. Cramposia, nu Raluca, bai! Cei care inca nu incercasera vinurile de la Stirbey (Novac, Negru de Dragasani, Cramposie Selectionata, Feteasca, Tamaioasa sec sau dulce, Cabernet, Merlot si altele), sunt sigur ca au fost impresionati. Ajungand acasa dupa a doua zi de targ am facut si un experiment cu un Novac 2008 de aici, lasandu-l in decanter 24 de ore. Superb vinul. Intre timp a aparut 2010, foarte proaspat si fructat, colectionarii proprietari de locuri de pastrare serioase au unda verde.

    Despre Cricova, Garling si Schlumberger n-o sa spun prea multe, pentru ca produsele lor nu mi-au fost tocmai pe plac. Nici la Rotenberg nu am gasit ceva multumitor, din pacate unul dintre vinuri era foarte tulbure, asemanator cu mustul in prima zi, altul extrem de alcoolic - nu mai stiu care cum.. Domeniile Ostrov si Cotnari sunt singurele de la care n-am incercat nimic, poate si de aici impresia generala de vinuri foarte bune. Casa de vinuri Husi vine in primul rand cu niste noi preturi foarte mari fata de cele cu care eram obisnuiti pana acum, o gama-doua premium, noi, dar mai e de lucru. La fel si la Samburesti. Vincon avea o fata frumoasa la stand, am incercat cateva vinuri din seria Ambrosio, pe care le vad rar pe piata, insa nu m-au convins. Bulgarii de la Miroglio a fost si ei prezenti si probabil au avut vanzari foarte bune, pentru ca unele vinuri pe care le urmaream mai demult n-am reusit sa le gasesc in niciuna dintre cele doua zile petrecute acolo. N-au vinuri rele.

    Senator a fost un motiv de bucurie, pentru ca am descoperit ca nivelul de calitate a crescut usor, au aparut vinuri noi, multe bio. Printre alte cateva a iesit in evidenta o Babeasca Neagra - nu ma intrebati care, ca era noua - care a si dat nastere dilemei daca nu cumva potentialul este superior Feteascai Negre.

    Vinurile de la Vinicola Averesti, desi inca indisponibile oficial in Bucuresti, si-au pastrat cu succes prospetimea si aromele intense, am vazut multa lume incantata de dansele. Si daca tot suntem in Moldova, Gramma si-a ales din nou pozitia strategica la intrarea in targ, asa ca era cam greu sa prinzi loc la ei. La coatele mele ascutite insa, am reusit pana la urma sa vad editia a doua de Cuvee Visan, intr-o alta imbracaminte, dar mi-au placut si celelalte albe. Vinuri bune, la un pret mai mic decat cel de lansare de anul trecut - multumim.

    Vinarte a vrut neaparat sa ne dea gata cu un Mircea 2000 la sticla Magnum si a reusit. Impresionant cat de bine arata turnat in pahar imediat dupa deschiderea sticlei. Daca vorbim de vinuri mari in spatiul romanesc, cred ca acesta face parte cu prisosinta din categorie. Aperitivul a fost un SB Castel Starmina 2011 - o superbitate la 12-13 lei cat e in hyper-market, iar desertul un Mircea 2009 foarte proaspat, putin colturos, insa cu potential. La main course a fost si-un Matei 2008, despre care insa doar cei rau intentionati pot avea o parere mai jos de "sublim". Si Rieslingul baricat Terase Danubiene se afla intr-o forma de zile mari. Noua Feteasca Neagra high-class, Swallowtail Gran Reserva 2008 (2007 nu s-a facut din motive de mentinere ridicata a stachetei de calitate pentru aceasta gama) - o sa o mai studiez.

    SERVE: mai e nevoie sa amintesc de castigarea campionatului la raport calitate/pret cu Vinul Cavalerului? Nu cred, asa cum nu cred ca e nevoie sa mai insist pe roze-urile superbe din seria amintita sau Terra Romana. Sunt vinuri cunoscute, nu s-au nascut saptamana trecuta si vor sa ne impresioneze prin asta; ne impresioneaza insa prin calitatea constanta si preturile prietenoase. Ce-mi place mie cel mai mult: orice vin cavaleresc pentru every-day drinking (Merlot-ul a primit o gramada de laude de la publicul la care am tras cu urechea), albele (terra)-romanesti, Cuvee-urile Charlotte si Amaury.

    Metro a venit cu cateva fete frumoase dar si somelieri de prestigiu pentru a-si promova gama proprie, din care am gustat doar un cupaj rosu, Pierre (Unicom - DaVino) dens, barbatesc, acceptabil si la pret - e vreo 30 si ceva. Am ratat un Brunello 2007 despre care se spune ca se vinde la 60 de lei. Mi-ar fi placut sa vad DaVino in flesh and blood, asa cum mi-ar fi placut sa (re)vad Minis, Basilescu, Halewood, Lacerta, Segarcea, Urlati, Nachbil, de ce nu chiar Tohani sau Oenoterra.

    Cramele Recas: aici am asistat la un interesant show gastronomic, molecular caviar wine, nu inainte de a vedea un Muscat Cocosul intre vii foarte reusit, alaturi de Sole-urile deja consacrate intre vinurile albe si roze premium ale Romaniei. Noua gama de retail Castel Huniade ne aduce sticle si etichete cu un design modern, adaptat pietei, si vinuri pe toate gusturile: seci, demiseci, demidulci, albe, rosii. Am uitat total sa intreb de Solo Quinta 2011, dar ne mai vedem, daca nu-l iau singur pana atunci. Daca a luat cineva din greseala un telefon de la stand, e rugat sa trimita cumva macar agenda.

    Budureasca: luasem cu cateva zile inainte direct de la crama o cutie cu 6 vinuri diferite, ba chiar imi propusesem sa fac un singur review despre ele en-primeur, ca sa stie lumea ce sa caute, deci nu va dezvalui prea multe despre vinurile de aici, zic doar atat: Chardonnay, Pinot Noir, Reserve. N-am apucat sa termin de baut cutia, dar nu mai am mult, muncesc din greu. Un plus de calitate semnificativ.

    Daca dupa inchidere s-au gasit urme de unghii pe pardosea, sunt ale mele, am fost tarat cu forta la Oprisor, sa vad noua Rusalca Alba si Nenumita. Vinuri foarte bune, de top, insa cea mai mare placere ramane discutia istorica...aa pardon..despre istorie, cu domnul George Moisescu. Imi pare nespus de rau ca n-am putut-o continua si dupa targ, sper sa mai avem ocazia sa ne vedem la vreun eveniment de gen, de fapt in orice ipostaza. Lasand la o parte faptul ca am avut in premiera un dialog pertinent cu cineva priceput (chiar autor) despre marketing-ul si promovarea vinurilor Oprisor (fara a ne opri aici), va pot spune ca am inteles multe lucruri, mai mult decat atat recunosc ca am avut multe de invatat.

    Una peste alta, un eveniment foarte reusit, pentru care trebuie sa fim recunoscatori, in afara de organizatori, celor care fac vinurile, din ce in ce mai bune. Lume multa, presa, televiziuni, blogeri, pasionati, amatori - nu m-ar mira sa se fi batut recordul de audienta all fairs/times. Multumesc pentru invitatie unora dintre producatori (desi ei nu stiu ca au facut-o), multumesc pentru compania placuta prietenilor care m-au insotit, tramvaiului 41 care asculta indemnurile maestrului Gica Petrescu de fiecare data. Am fost zgarcit cu pozele, dar asta conteaza mai putin, important e ca exista o evolutie in domeniu.