Concursul kWine la Charme

    Cu putina intaziere cauzata de o activitate profesionala mai intensa in aceasta perioada, dar si de nevoia de a respecta cat de cat cronologia evenimentelor legate de vin la care am luat parte, vreau sa va spun cateva vorbe despre concursul Dealu Mare vs. Bordeaux, desfasurat la initiativa publicatiei Vinul.ro la restaurantul Charme din Centrul Vechi. De la bun inceput trebuie sa marturisesc nu numai ca mi-a placut compania si ambianta, ci chiar am fost impresionat de prezenta atator oameni "din vinuri": enologii Liviu Grigorica si Aurelia Visinescu, experimentatul si blajinul somelier Marian Timofti, Dan Alexandru - membru al aceleiasi bresle (thanks for the ridings home, man) care impartaseste cu generozitate din cunostintele sale cu fiecare ocazie, Cristian Baschir, parintii blogurilor Cazan cu Vin si Punctul pe Vin - Nicusor si Alin, reprezentanti ai producatorilor. Nu in ultimul rand, Valentin si Horia din partea organizatorilor m-au incurajat spre o evaluare individuala, asigurand toate conditiile pentru desfasurarea acestui eveniment. M-am simtit onorat sa fac parte din juriu.

    Vinurile au venit "imperecheate" 1-1, Franta - Romania, toate incadrandu-se in aceeasi plaja de pret, dupa o atenta analiza facuta inainte de organizatori. Cu toate ca fisa postului prevedea doar alegerea invingatorului din fiecare duel, am indraznit sa si punctez fiecare proba, pentru ca, fata de alte ocazii, cantitatea a fost semnificativa. Nu va mai tin in suspans (pentru cine inca nu e la curent Romania a castigat in fiecare dintre cele 5 confruntari) si va prezint o copie a fisei puse la dispozitie, completata la fata locului:

    Cateva observatii personale: 

- din 4 blind-uri la care am luat parte ultimele luni, in 3 a iesit campion LacertA si n-a avut oponenti de 2 lei. Poate am pornit eu cu ceva prejudecati fata de acest vin - primul an pe piata, suparat un pic si pe pretul cam mare, dar se pare ca enologul Mihai Banita si echipa sa au creat ceva de soi; in cazul de fata voturile au fost 15-0!

- am reusit sa identific 4 din cele 5 Bordeaux-uri (pe care nu le mai intalnisem in activitate);

- am o vaga impresie ca proba de Cuvee Charlotte n-a fost in forma ei cea mai buna (normala), pentru ca nu e prima oara cand ne intalnim (nici a doua, nici a treia) si vinul asta merita mai mult decat i-am dat acum;

- Golem-ul Basilescu - de data asta a performat aproape de maxim, spre deosebire de alte degustari cand a fost dezavantajat de temperatura de servire sau alti factori externi (voiti?). Trebuie sa va spun ca incepusem sa am indoieli dupa precedentele ocazii, cand eu insumi l-am punctat destul de jos, asa ca am dat fuga si am cumparat o sticla pe care am savurat-o in tihna si mi-a venit inima la loc. Acum am avut si confirmarea;

- Domaine Ceptura Rouge - asteptarile erau mai mari (cred ca e a treia oara in ultimele cateva luni cand  trebuie sa spun asta despre un produs DaVino)

- am fost singura oaie neagra care a preferat Dubois Gramont Red Artisan-ului, si de fata cu doamna Visinescu :(.

    Spre finalul serii, prin amabilitatea celor de la Oprisor, reprezentati prin insusi vinificatorul Liviu Grigorica, am fost serviti cu Passarowitz 2009, estimat de mine la 86 de puncte, mai ales in perspectiva servirii lui peste ceva timp. N-am reusit nici acum sa primesc un raspuns satisfacator la intrebarea "de ce Passarowitz?", pisica a fost aruncata in curtea lui George Moisescu.

    Ce concluzii putem trage dupa aceasta inspirata seara? Din punctul meu de vedere cea mai importanta e ca eticheta unui vin provenita dintr-o regiune celebra nu garanteaza si calitatea superioara. Daca mai punem la socoteala preturile importurilor de la noi, semnificativ mai piperate decat in alte parti, poate ar trebui sa ne informam un pic inainte de a le achizitiona. Asta nu scuza cu nimic preturile vinurilor din Romania - supra-evaluate in 75% din exemplele peste 50 de lei, pret minim de cumparare. Auzeam pe cineva spunand ca un anumit "100 de Euro" bordolez le-ar dovedi fara drept de apel pe toate mioriticele din platou. Cred ca si-un 25 bine ales ar reusi performanta, numa' sa fie pretul de acolo. Totodata sper ca acest episod-pilot sa aiba ecourile necesare pentru a fi continuat cu o lunga serie de intreceri inter-tari sau intre aceleasi soiuri provenind din crame diferite, in blind, cu juriu impartial si suficient de numeros. Sunt sigur ca  s-ar gasi multi producatori deschisi la asemenea initiative, dar si unii care sunt foarte siguri ca a lor e cea mai lunga (sticla, bineinteles) si n-au nevoie sa le spuna altcineva asta. Suna destul de riscant sa-ti expui produsul tau scump intr-o batalie cu unele mai ieftine din care s-ar putea sa nu fie pe podium, nu? Dar vinurile sunt pe piata, nu ne opreste nimeni sa le imbrobodim la propriu si sa le cantarim fara a le privi in ochi.

    P.S. In aceeasi ordine de idei, un eveniment anual numit pompos "Blog Awards" sau altcumva, n-ar strica in peisajul deocamdata destul de golas al evenimentelor cu si despre vin.