20 iulie 2011

Pietroasa Veche

    Data trecuta ramasese fara raspuns intrebarea: "De ce atat de putini producatori la promotia Vara in Alb". Unul dintre motive cred ca-l veti descoperi in randurile urmatoare.
    In scurta mea incursiune in lumea vinurilor am intalnit de multe ori oameni manati de pasiune, daruire, impartialitate, afinitate catre anumiti producatori, soiuri, ani, culori. Dar parca si de mai multe ori am intalnit manifestari de lacomie, ignoranta, invidie, subiectivism.
    O dovada in acest sens este lipsa totala a vreunui review despre oricare dintre vinurile produse la Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură si Vinificaţie Pietroasa, filiala a Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti. N-am sa reamintesc cititorilor despre istoria moderna, cunoscuta, de 170 de ani a acestui producator, ci voi spune doar ca la vanzare se gasesc inca vinuri din '69 - an in care probabil majoritatea "formatorilor de opinie" in domeniu de azi nu erau nascuti. Am vazut ca cei de la Pietroasa au prostul obicei sa nu dea sticle cadou, sau invitatii de 2-3 zile la mancare si bautura, dar chiar asa? Sa ma trimita Google prin Vietnam? Mi se pare atat de absurd incat inclin sa cred ca el e de vina. Accept ca e un vin greu de gasit in supermarket, reputatia locului nu-i chiar de domnisoara de pension, promovarea nu exista, dar 40 de ani de ignoranta nu pot sa-i inteleg. Si iar imi aduc aminte de unii (sau altii) care au scos vin prima oara anul asta si sunt deja sanctificati in cel putin 40-50 de articole pozitive numai in ultimele 4 luni.
    Intrand pe portile cramei am redescoperit peisajele care iti taie rasuflarea din zona Dealu Mare, viile "aranjate" perfectionist, ronduri de trandafiri, portile enorme din lemn masiv ale intrarii cu ferecatoare pe masura, si..surprinzator - 5-6 masini "de lux" as spune, fata de Octavia mea prafuita. Erau clienti care venisera sa cumpere vin. Sa stau la coada intr-un magazin al unei crame in mijlocul zilei, miercurea, inca nu mi s-a mai intamplat. N-am sa exagerez spunand ca am gasit curatenia si utilajele noi de la Basilescu, si nu numai; dimpotriva, se simte si un usor iz de "epoca de aur". Interlocutorii au raspunsuri monosilabice cand vine vorba de vanzarea vinului, dar li se aprind scilpiri in ochi, urmate de explicatii complexe cand de exemplu ii intrebi in ce masura vremea capricioasa a afectat viile anul acesta.
    Aici nu se face doar Busuioaca de Bohotin si Tamaioasa Romaneasca, cum am vazut ca limiteaza unii, in nestiinta de cauza zona, ci o gama de soiuri destul de complexa, iar preturile sunt nici mai mult nici mai putin decat simbolice. Din ce vedeti in "figura alaturata" cel mai ieftin e 9 lei, iar cel mai scump - Busuioaca din 2001 e 20. Iar in afara de selectia facuta de mine, mai erau cateva la vanzare. Se pot achizitiona vrac sau la sticla. Preturile nu sunt nici un secret, exista pe site.
     Pana acum am apucat sa degust Riesling-ul Italian din 2008 (sper sa nu gresesc - etichetele sunt "universale", toate din 2007, peste care se modifica din pix ultima cifra), care mi-a produs o revelatie. Acum un an am fost aici cu intentia de a lua cateva mostre, insa am ajuns prea tarziu, inchisesera magazinul. Asa ca am decis sa iau "de la om din curte", gard in gard cu crama, am batut la o poarta, o matusa foarte batrana m-a condus la dumneaei in beci, unde avea vreo 10-15 baricuri scrise frumos cu creta - soiul si anul, ca si la crama de altfel. Am luat vreo 4-5 bidonase de 0,5l din diferite soiuri/ani. Ei bine acum, cand am dus la nas paharul de riesling m-am trezit dintr-o data cu imaginile de atunci. Terroir? Inclin sa cred ca da. Rieslingul achizitionat acum are 11,5% alcool - ca de altfel TOATE vinurile de la Pietroasa Veche, culoare normala de vin alb, miros bun, putin atipic, ierbos, dulceag - de mere coapte, gust si post de gutuie, mineral, texturat. Destul de ciudat, dar de calitate. In comparatie am desfacut si un Riesling Eco de la DFR (normal ca nu m-am oprit doar la Pietroasa), care e in celalalt capat al soiului, nu pot fi puse unul langa celalalt. 82 pct din partea subsemnatului si 75 pentru cel de la DFR - extrem de sec, gust deschis, usor floral, prafos, asemenea mirosului; cam prea proaspat/acid/fructe necoapte pentru varsta de 3 ani.
    Nici Busuioaca de Bohotin de aici nu-i de lepadat. Nu e vreo minune, insa are mirosul tipic de trandafir, slab in intensitate, gust placut, dulce-acrisor, dupa cum spune eticheta, o tona de zahar greu de digerat. Avand in vedere ca n-am prea multe cu care s-o compar, unele (sau una) fiind exceptionale, altele din canal, o categorisesc la 77 de puncte, in ciuda dopului extralung cu un oaresice inceput de mucegai la interior si al gustului care contine si un foarte mic "ceva urat" in plus.
    Am desfacut dupa cateva zile (ca pe caldurile astea, cam greu sa-ti arda de vin) si Feteasca Regala din 2008. Revin cu non-preferintele mele pentru acest soi, din care inca n-am gasit ceva peste 79 pct. Fata de Rieslingul de mai sus, Feteasca a fost jos. Miros placut, printre alte note gustative tipice apare si cel de vin popular, sau chiar mai rau. 70 pct, trei sferturi la chiuveta.
============================================================================================
    Alte lucruri din domeniu traite/intamplate zilele astea:
- vizita la un targ de produse asa-zis traditionale la Agronomie, la care au venit si cei de la Oprisor cu cateva vinuri sa le promoveze - zic ei, sa le vanda zic eu. Pentru ca aveau preturile cu care gasesti aceste vinuri in comert, iar de degustat, cele 2-3 care ma interesau - nu era voie, erau doar in vitrina. Si nu e vorba de cele foarte scumpe.
- o stire aparuta "pe surse" spune ca unul dintre magazinele de vin din Bucuresti si-a inchis portile; este vorba de Arte&Vino; am fost clientul lor de cateva ori, asa ca am vazut cateva aspecte: in primul rand preturi foarte mari, probabil cele mai mari din Bucuresti sau de pe mapamond, locatie asa-si-asa, fara vad comercial, suprafata (de inchiriat presupun) la fel de mare: 180 mp. Daca luam in considerare selectia excelenta, interiorul placut si faptul ca la 1 din 5 vizite exista cineva care sa-ti spuna ceva despre un vin, e totusi o pierdere. Sper insa ca e doar o relocare intr-un spatiu mai putin costisitor care va aduce si preturi pamantene si nu un faliment.

10 comentarii:

  1. Arte&Vino avea niste preturi nesimtite, ca sa o zic pe sleau. Nu deplang moartea unui magazin care dorea, efectiv, sa faca specula doar pe baza unor smecheri necunoscatori cu bani. Cel mai bun exemplu pe care l-a semnalat, a fost o sticla de Pinot Gris Hugel, luata de mine de la Azuga cu 42 lei, iar la Arte&Vino era peste 80 de lei. Cum poti numi asta altfel decat lacomie? Unde mai pui ca sticla in cauza e importata de Halewood, nicidecum adusa de magazinul in cauza...

    In ceea ce priveste Pietroasa, aceasta zona ocupa un loc special in inima mea, reprezentand momentul de nastere al pasiunii mele pentru vin. Aici am baut cea mai buna Grasa de pe la noi, din pacate, defuncta de cativa ani. Riesling-ul e si el bun, intr-adevar, iar la rosii, Merlot-ul. Am batut la pas acea crama ani buni la rand. Un avantaj este si prezenta Institutului de Cercetari de acolo...

    RăspundețiȘtergere
  2. Asta e din seria diamante in noroi la capitolul crame...
    Oricum felicitari pentru demers, recunosc ca m-ai facut curios si o trec pe itinerar cand ajung prin Buzau. Ar trebui sa iti dea si un premiu pentru promovare..macar niste mostre gratuite..:))
    Promovarea si comunicarea (makerting-ul, in general) sunt calcaiul lui Ahile cand vine vorba de statiuni de cercetari..deh ingineri ce sa cerem la capitolul asta..:)
    Pacat de vinuri ca raman necunoscute. Plus ca nu cred ca obiectivul lor este profitul sau cifra de afaceri, ci de fapt cercetarea si de aici decurg multe "lipsuri" la capitolul "business", vitale intr-o economie de piata.

    RăspundețiȘtergere
  3. @Ciprian: Ai perfecta dreptate cu preturile - am incercat sa o spun un pic mai voalat :) Nu m-a lasat un domn de acolo sa plec fara sa iau si o sticla de Merlot - zicea si ca-i si premiat nu stiu pe unde, pe langa ca-i foarte bun. Rosiile nu-s domeniul meu, dar cine stie..toate au un inceput, poate e asta. Aveau cateva "grase" la vanzare, exista si pe site-ul lor, insa anul de productie m-a facut sa nu incerc de data asta vreuna.
    @Dan - deocamdata e "comme ci comme ca" - inca nu o consider un diamant: un vin bun, unul bunicel si unul prosticel :) Mai am 3 in stoc, sper ca la sfarsit sa nu fie scor egal 3-3. Sau 2-2-2. Cat despre promovare, profit, marketing aici - poate peste vreo 20 de ani sa inceapa...privatizarea, caci statul nostru, spre deosebire de altele, n-a auzit de asa ceva. Vad un minim de efort pe la Primaria Capitalei sau RATB, insa mai au mult pana departe. Am retinut aluzia cu mostrele gratuite :P. Glumesc, bineinteles, dar mi-au luat 3 lei si pe cartonul in care am luat sticlele.

    RăspundețiȘtergere
  4. Grasele alea daca sunt spre dulce teoretic s-ar fi putut mentine ok..depinde de conditiile de pastrare.
    Avem si noi ceva de genul asta (ca si crama zic) la Stefanesti, dar s-a cam taiat si vandut tot...chiar o sa ma duc pe acolo sa vad ce mai e. Intr-o vreme cand se apropiau de inchis aveau niste vinuri vechi bine depozitate si la preturi foarte ok. Ca sa nu mai vorbesc de un coniac superb care a ajuns sa fie executat la licitatie de Finante..vreo cateva sute de litri..:)) Deci se poate si mai rau..
    Sa ma tii la curent cum a fost cu vinurile pana la urma, sa ma duc la sigur cand trec pe acolo...si sa iau si carton la mine..:))

    RăspundețiȘtergere
  5. Hmm..vad ca cea mai proaspata e din '95, s-ar putea sa aiba dreptate Ciprian ca e decedata; parca n-as risca 36 de lei pe dansa. cand l-am intrebat pe cel de acolo despre vinurile mai vechi a fost destul de evaziv, cu ochii in pamant: "stiti cum e..poti gasi un vin extraordinar sau un vin stricat".
    Ce-o fi facut ANAF-ul cu atata coniac?!? :)) Daca zona e interesanta ca sol si pozitionare sigur reapare Stefanestiul pe noua harta viticola cat de curand.
    Am prins si eu la Caracal (da, era statiune de cercetare) ultimele sticle acum vreo 16 ani dintr-un fel de spumant deosebit, vandut la fel - pe nimic.

    RăspundețiȘtergere
  6. @Berbecutio, Grasa din '95 este excelenta si, fiind pastrata in crama, este un avantaj in plus. Cand am zis ca Grasa e defuncta acolo, m-am referit la plantatii :) Eu am fost prima data acolo prin '98, in interes de ""serviciu", mai exact la sapaturi arheologice :)) Ni s-a spus ca Grasa de Pietroasa va disparea ca plantatie intr-un an sau doi. Pacat, pt ca avea un caracter diferit de cel al Grasei de Cotnari, mai ales datorita climei diferite; mai onctuoasa, plina, chiar uleioasa...

    Eu am sa-mi incerc norocul cu cea din '95, astfel de vinuri au sanse mari sa traiasca mult si bine :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Deci cine ajunge mai repede la crama.. sa ia tot stocul si sa vanda la suprapret..:))

    RăspundețiȘtergere
  8. Pai in cazul asta, cu prima ocazie o sa o incerc si eu pe cea din '95. S-ar putea sa ajung spre sfarsitul saptamanii viitoare pe acolo. Si daca o fi ceva deosebit, chiar e loc de vandut la supra-pret :)
    Oare de ce or fi renuntat la soiul asta? Ca din descrierea lui Ciprian imi lasa gura apa...

    RăspundețiȘtergere
  9. Si am mai descoperit ceva dupa a doua degustare a Busuioacei din 2009 (prima oara am crezut ca e din alt motiv): efect laxativ rapid, dar nu foarte puternic!! Nu stiu daca e neaparat negativ, pana la urma e un produs natural care la nevoie poate inlocui cu succes pastilele :))

    RăspundețiȘtergere
  10. Acum ceva timp in urma, Mihnea s-a bucurat de o Grasa din '95

    http://desprevin.blogspot.com/2009/09/doua-grasane-si-o-italianca.html

    Acum, cum o fi norocul; dar, dupa cum am zis, fiind pastrata la crama, sunt sanse mari sa ai un vin bun...

    RăspundețiȘtergere