Se afișează postările cu eticheta Turbiana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Turbiana. Afișați toate postările

27 februarie 2014

Lasat de fumat

    La ora cand scriu aceste randuri am ajuns intr-a 23-a zi la peste 45 de zile fara tutun, dupa 20 de ani de intoxicare. Stiam ca va sosi momentul, dar stelele inca nu se aliniasera. Cred ca ma pregateam psihic de cel putin 10 ani, dar n-am incercat niciodata sa ma las. In schimb am incercat sa controlez dependenta printr-o frecventa a tigarilor limitata la ~ 20 pe zi si consumul unora din ce in ce mai subtiri si mai slabe, in etape rare, o data la cativa ani, ajungand pana la urma la limita de jos. Totodata nu am fumat niciodata dimineata, inainte de micul dejun si la mai putin de 1-2, poate 3 ore dupa trezire, mai ales de teama senzatiei de greata pe care o aveam adesea. Uneori reuseam sa imping momentul pana dupa-amiaza.

   Asa ca dupa o vineri mai lunga, nu neaparat cu foarte-foarte multe vinuri, insa peste medie, a doua zi pe la trei am plecat cu treburi prin oras cu masina, intr-un moment in care deja dracusorul cerea insistent nicotina, dar eu inca ma faceam ca nu-l aud. Fiind un fumator profesionist, aveam tigari in toate zonele in care as fi petrecut mai mult timp, ba chiar si rezerve. Doar ca de data asta stocul din masina era zero, iar rezerva fusese "curatata" de baietii de la spalatorie. N-am facut efortul sa ma opresc pe undeva sa-mi cumpar, probabil si din zgarcenie, stiind ca am cel putin trei pachete acasa. In jur de orele 21, cand am ajuns, s-a nascut impulsul abstinentei, propunandu-mi pentru moment sa nu fumez deloc in ziua respectiva si n-a fost nimic de nesuportat. Dupa ce as fi fumat una, sigur as fi completat cu inca 3-4 in urmatoarele 90 de minute, ca de fiecare data, sa refac necesarul de drog din organism. 
    Nici duminica nu m-am trezit prea devreme, dar am plusat motivational cu Allen Carr, "In sfarsit nefumator", 70 de pagini cap-coada. Seara cred ca deja stiam ca nu voi mai fuma. Chiar daca e o carte scrisa simplu, pe intelesul tuturor, ea are o fina psihologie, facandu-te sa te simti un idiot daca nu te poti abtine de la a te imbolnavi cu buna stiinta, ba sa mai si platesti... platim vreo 500 de lei pe luna in cazul romanilor. Recomand sa o cititi cand aveti un moment dintr-asta de ratacire in care credeti ca v-ati putea lasa, dar inca nu ati facut-o. Oricum, principalii patru piloni motivationali pe care ar trebui sa vi-i scrieti deasupra biroului si pe geamul unde ieseati de obicei sa le innodati sunt: e scarbos (oh yeah-bleah!), da dependenta, te imbolnaveste si costa prea multi bani.

    Ma intreba cineva despre sevraj zilele trecute. Bai fratilor, lasati-o naiba de treaba, ca nu te urci in copaci, nu te tavalesti pe jos, nu te arunci de pe acoperis. Sunt 2-3 zile in care reinveti sa te concentrezi fara sa "tragi una" la 45 de minute, ai o senzatie continua de foame, papilele simt nevoia sa fie agresate cu gusturi mai intense, insa nu e nimic de netrecut. Exista momente de gol pe care crezi ca le poti umple doar cu "un fum-doua", insa mancarimea trece, nu e picatura chinezeasca. Iar cel mai bun scarpinat e un pahar cu apa. La mine clipele mai grele au fost seara, cand frecventa tigarilor era mai intensa, asa ca m-am betonat cu cateva pungi de Alka big-size, frigiderul plin de vinuri bune spaniole si italiene si cam asta e. E de preferat sa ai o activitate intensa in perioada de inceput, cum mi-am gasit eu hobby-ul cu tamplaria, dar cel mai indicat e sportul, sa si scoti din piept namolul. Cu toate ca ultimele studii - nu  cele googalite, ci alea comunicate de medici - zic ca nu prea mai recuperezi mare lucru din alveolele alea, deci efectul fiecarei tigari e ireversibil. Oricum, cateva sprinturi nu fac rau. (imaginea este de pe imwm.org)

    As mai puncta un aspect, pe care-l veti regasi si in carte (o am PDF daca o vreti): nu va pacaliti ca ati invins dupa 2, 3 sau 7 saptamani, demonstrandu-va ca va puteti abtine oricand tocmai prin consumul unei tigari, pentru ca in acel moment tocmai ati dat cu piciorul intregii perioade victorioase. Trebuie sa fie clar ca nu merge cu jumatati de masura.
    Recompensa, mai ales pentru voi, cei care cititi acest blog de vinuri, este un evident progres al simtirilor, olfactive si mai ales gustative, o binevenita (auto) marire de salariu, dar cel mai important ramane respectul de sine. Nu zice rau deloc americanul, care dupa succesul pe care l-a avut cu cartea a deschis clinici anti-fumat pe 4 continente (inclusiv Romania!): nu-ti fie rusine sa consideri ca e cea mai mare realizare pe care ai infaptuit-o in viata! Partea cu sanatatea nu e palpabila, e insuficenta singura, degeaba marseaza campaniile pe asta, sunt prea putini cei care inteleg, chiar daca s-au lovit direct de niste cazuri extreme.
    Va urez succes! E mai usor decat va asteptati.
==================================================================================
    Am sarbatorit a 23-a zi fara gudron si nicotina cu un vin italian deosebit calitativ si cu totul spectaculos ca prezentare: Bulgarini Lugana 2012. Trei lucruri mi-au placut la aspectul exterior: forma sticlei, inscriptiile in relief si contrastele. Soiul este Verdicchio, zis si Turbiana in zona, este DOC Lugana - zona Marche. Nas mineral, puf de piersica, strugure alb stors, fructe galbene - bun, dar fara nimic foarte special. Gustul insa.. foarte placut, deoarece aromele schimba usor directia, spre lamaie si fructe tropicale, este onctuos, are aciditate buna, se nasc senzatii de fructe coapte, dulci. Producatorul sustine ca se poate invechi cu rezultate bune 3-5 ani si cred ca are dreptate. Se vinde bine in Germania si UK, are medalii interesante in anii precedenti - aur la Decanter, Berlin, Bruxelles, etc. Nivelul de alcool relativ scazut - 12,5% - alaturi de fructul pur il fac sa semene foarte mult cu o limonada, un cocktail de fructe. Foarte interesant. 88 de puncte.

P.S. Nu va faceti planuri pentru miercuri seara - 05.03.2014, vom face impreuna cel mai tare concurs de rose-uri, Romania - Franta, pe diferite categorii de pret, in orb. A venit vremea sa ne exercitam dreptul de vot! Adio povesti, etichete si promotii! Noi cumparam, noi hotaram care e mai bun!

15 septembrie 2013

Misterioasa degustare de la Pogany

    Toamna arata ca exista si ea din cand in cand si odata cu dansa vinurile revin in atentia noastra. Rose-ul se retrage din scena dupa ce si-a facut numarul in ovatiile musteriilor, tragem cu ochiul spre rosu, dar nici de albe nu ne dezicem inca. In felul acesta a vazut si Doamna Pogany situatia, impreuna cu Vinitaly Deluxe, cei care ne-au oferit o degustare de vinuri italiene albe si rosii, in orb. Ordinea de degustare este aleasa tot timpul dupa criterii numai de Doamna stiute, singurul scop fiind ca participantii sa descopere cat mai greu probele.
    Dupa un minunat spumant marca Valdo, incadrat la 88-89 de puncte, s-a amestecat un set de trei albe:

ROCCA DELLE MACIE, Occhio a Vento, Vermentino, Maremma Toscana 2012 
GERARDO CESARI, Cento Filari, Lugana 2011
TASCA D'ALMERITA, Tenuta Regaleali, 'Leone d'Almerita' Contea di Sclafani 2012

... si unul de cinci rosii:
TASCA D'ALMERITA, Sallier de La Tour, Syrah, Sicilia IGT 2010 
ROCCA DELLE MACIE, Campomaccione, Morellino di Scansano 2008
ROCCA DELLE MACIE, Chianti Classico Riserva, 2008
GERARDO CESARI, Amarone della Valpolicella Classico, 2008
si un intrus venit sa strice petrecerea, 
CRAMA BASILESCU, Feteasca Neagra, Ancestral, 2008.

    Acu, scopul acestui post nu e sa rastorn din tastatura toate fructele din livada sau padure, ci sa explic de ce mi s-a parut mie tare misterioasa aceasta degustare:

1. A fost in blind, n-am stiut ce bem - simplu, nu?
2. Niciun reprezentant al importatorului n-a scos o vorba despre vinuri. De fapt n-a interactionat deloc cu cei prezenti. Stiu ca amplasamentul e greu de gestionat cu un speach pentru toti odata, dar era de asteptat macar sa ne intrebe cineva care ne-a placut mai mult, de exemplu. In sfarsit, asta o fi un nou model de business pe care nu-l inteleg eu. Mare mister.
3. Feteasca Neagra basilesciana a rupt tot! Este impresionanta evolutia si chiar daca nu mai exista oficial pe piata, s-ar putea sa avem ocazia sa ne revedem cu dansa, intr-un alt context - dar misterul asta nu vi-l pot dezvalui. 89 de puncte de la mine, am auzit ceva si de 91 in zona. Parerea a fost unanima la masa noastra de sase persoane, de fapt italienele n-au avut prea multe de spus, in afara de Chianti Classico Riserva (86) au fost intre 80 si 85 de puncte. 
    In incheiere multumesc (si) lui Daniel, de la 1000 de chipuri pentru Cabernetul 2011 oferit spre testare, cam tanar deocamdata, dar cu mari sanse la un vin bun, si sa nu uitam de Pinotul Noir Luscan 2011 - un adevarat exemplu de soi, de care cu siguranta veti povesti nepotilor daca va va lasa inima sa dati pe el mai multi lei.
    
=====================================================================
Despre etimologia cuvantului "maidanez" si iubirea animalelor, un interesant interviu AICI.