29 martie 2012

Un vin mai vechi

    Eee...doar n-ati fi crezut ca-i vreun Beciul sau Cotnari, e vorba bineinteles tot de Tempranillo, care de data asta si-a adus si cumnatul muschiulos, Cabernet Sauvignon, chiar daca intr-o proportie de 3 ori mai mica. Primul impact, dupa eticheta, e dopul, care a avut o depunere pe care n-am mai intalnit-o. Ce vedeti in figura alaturata (pfuu ce de duble trasei sa iasa ce voiam cu umilul telefon - click pe poza!) e dupa ce l-am gheranit eu, pentru ca treaba aia e pietrificata. In sticla au mai ramas niste firimituri, asa ca am folosit decanter-ul, desi mi-e foarte lene sa-l spal dup-aia. In miros plusul de complexitate si forta se simte clar fata de un TMP simplu, si ne duce cu gandul la fructe negre de padure (coacaze?), condimente moderate in intensitate, lemn, o palma de pamant. Atac foarte placut, caracterizat de echilibrul intre fruct, vanilie, ciocolata/cafea si aciditate, insa final mai putin grozav, cam astringent, post mediu cam expirat dupa 10 ani de viata. La vinurile astea vechiute si fara un potential de zeci de ani trebuie sa fii foarte abil ca sa-i prinzi nota maxima. Evolueza foarte mult in intervale de timp relativ scurte - de exemplu spre final cafeau prajita devine mirosul si gustul de baza, iar finalul se ridica radical. Asa ca sfatul meu e: beti-l tot odata, ca sa treceti prin toata viata lui. Ok, exista si varianta B: sa beti vreo 3-4 ore la o cantitate pe care o puteti duce, desi riscati sa aruncati restul.

    Nu pot sa ma abtin: nici la Pietroasa Veche nu mai gasesti vreo Tamaioasa ofilita 10 ani la banii astia, nu mai vorbesc de site-urile care vand iluzii de vin vechi. Incep sa cred ca acolo mana de lucru e mai ieftina, pamantul la fel, butoaiele sunt din plastic-stejar si se refolosesc de 100 de ori, dopul si sticla cu eticheta intacta - returnabile, transportul pana in Belgia se face prin teleportare-gratis, etc. La noi si invechirea in sticla costa mai mult! Aceasta combinatie TMP+CS - invechita minim 3 ani in crama din care 1 an de baric - cred ca este o alegere castigatoare si-mi doresc sa o mai incerc la o varsta mai frageda, poate si de la alti producatori. Viva España

P.S. Cei care trec mai des pe-aici stiu ca mi-am adus recent un stoc de vinuri din vest pentru consum propriu, care se apropie de final...cu prima treime. Va zic un secret: am inceput cu alea ieftine, ma intreb ce-o fi mai sus... 

    D.O. La Mancha Oristan Reserva 2002 de la Bodegas Lozano primeste azi 84-85 de puncte cu felicitari, si-l apreciez si mai mult ca nu m-a secatuit la buzunar: 30 de lei.

4 comentarii:

  1. 2002 nici nu a fost un an grozav prin Europa, in afara de Burgundia; bunicel in Spania, dar nu grozav

    RăspundețiȘtergere
  2. unii zic ca 2000 ar fi anul remarcabil pentru vinurile spaniole; curios, nu am gasit minic de cumparat din acel an...

    RăspundețiȘtergere
  3. Cred ca am baut si eu cateva din La Mancha. Sunt mai ieftine pentru ca au un deficit de imagine. Castilla-La Mancha e patria Airenului si a brandy-ului. Vinurile sunt un subprodus ca sa zic asa. Deci, paradoxal, sunt toate premisele sa gasesti vinuri bune la preturi mici. Si lotul Felix Solis din Kaufland tot de acolo vine.
    Iar de alte lucruri, la noi inca exista opinia ca mai vechi se traduce neaparat prin mai scump. Uita-te la cum sunt stabilite preturile pe site-urile care vand vinuri de vinoteca romanesti.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mihai, 2001 este acel an de care vorbesti si pe care-l cauti :)

    RăspundețiȘtergere