Domeniile Lungu - Hermeziu

    In ciuda ifoselor de fata mare pe care le vedem mai ales online din cand in cand, ca urmare a sfantului consum, traduse prin tratarea cu condescendenta, sa nu zic dezgust, a unor soiuri recunoscute la nivel mondial drept lideri ai categoriilor respective, cred ca un Chardonnay bine cladit e oricand o placere. Iar celui de la Hermeziu ii putem fi recunoscatori ca se pliaza pe acest fagas. Galben-lamaie, nas (inca) drojdios, floral in spate, cu cateva tuse de citrice. In partea gustativa aromele sunt si mai placute, insa tot intr-un stadiu prea crud, tanar, in crestere. Ma astept ca totul sa fie perfect intr-un an de-aici incolo. Onctuozitatea, aciditatea si mai ales naturaletea albelor Hermeziu sunt atribute importante care vor contribui la evolutia pozitiva. 86 spre 87 de puncte! Argint la Premiile de Excelenta Vinul. ro 2015.

    Un Traminer bun e marfa rara. Iar cateodata iepurele sare de unde ne asteptam mai putin, de langa Iasi, unde exista 130 de hectare pe rod, in cadrul unui proiect inceput in 2006. Hermeziu este numele de fata al sotiei lui Costache Negruzzi, familie care a detinut in trecut aceste pamanturi. De la bun inceput mi-au placut etichetele, ce se bucura de o calitate tipografica superioara si o tema originala in Romania. Cred ca e un moment in care lumea s-a cam plictisit de burebisti, castele (imaginare), povesti mitologice, oi stranse de beregata, samd. Se simte nevoia de modernism, de creativitate, de lucruri noi. 

Viile sunt langa localitatea Bivolari, la o altitudine de peste 400 de metri. S-a obtinut un vin alb-galbui stralucitor, cu reflexii verzui, ce invaluie de la primul nas in trandafir, fructe tropicale bine coapte, alaturi de citrice reconfortante, carcei de vita. Intens si apetisant. Alcoolul, ce urca pana la 13,2% vol nu se simte olfactiv nici cand temperatura vinului creste peste cea clasica de degustare. Un vin in care triunghiul magic aciditate-corp-arome este unul echilateral. Corp mediu+, final la fel, potentat de un mic rest de zahar. Daca s-ar fi ales varianta extra-sec cred ca asprimea naturala a soiului dezechilibra intregul. Produs de Agro Industrial Ceres SRL, membra a grupului Domeniile Lungu. DOC-CMD Probota, Iasi. Oenolog: Gabriel Stoica. Evaluarea mea: 86 de puncte, mult peste media pietei romanesti de vinuri albe si Argint la Premiile de Excelenta Vinul.ro. Deocamdata nu cred ca e distribuit in Bucuresti, dar, daca il gasiti pe undeva, n-o sa cheltuiti mai mult de 30-35 de lei

    Inainte sa aflam noi, sudistii, de existenta acestui SB, se lipise deja prima medalie pe el, la Chisinau. In functie de cum bate soarele, ea poate fi de aur sau de argint, nu se specifica exact. Oricum, intensitatea aromatica, new-world e foarte apreciata intr-un flight in blind, mai ales cand e sustinuta de un corp mediu, cum ii sade bine unui SB bine facut. Incanta papilele cu aromele sale de fructe tropicale, alaturi de zarzare si carcei. Daca as fi putut, as fi dat nivelul alcoolului oleaca mai jos, pentru ca 14 suna cam agresiv, in rest, nimic de spus, l-as plasa oricand in plaja de puncte ce inseamna medalie de argint. Felicitari pentru prima incercare, a carei reusita a fost confirmata dupa realizarea acestui review de Medalia de Aur la Premiile de Excelenta Vinul.ro.

  Busuioaca vinificata sec impinge limitele postgustului sau ale intensitatii aromatice la cote la care putine vinuri spera. Daca adaugam savoarea trandafirilor, insotita de o aciditate revigoranta, e greu sa nu punctezi acest ansamblu intr-un interval superior. Pe Domeniile Lungu s-au indeplinit toate aceste conditii, imbracate intr-un pachet vizual atragator. E curata, e zglobie, e foarte bine facuta. 87 de puncte. Varf de lance pentru export. Cand o fi nevoie. Argint la Premiile de Excelenta 2015.

    Toate aceste vinuri le puteti degusta in cadrul targului de vinuri care va avea loc in viitorul apropiat la Romexpo.

    

Klevener de Heiligenstein 2013

    Traminerului i se spune Savagnin Rose in Alsacia si a fost introdus ca al 7-lea soi nobil al zonei in 1971, pe langa (please fill in the blanks)............................................................................................ . Klevener de Heiligenstein e un AOC nou, de doar 100ha, bazat pe soi, in curtile a vreo 20 de producatori in jurul comunei Heiligenstein. L-am inhatat la o oferta cu 20 de lei, mai mult din ratiuni culturale, nestiind pana la momentul de fata ce reprezinta denumirea. Are 12% alcool, culoarea nu e deloc roz, ci galbuie. Nasul aduce a Gewurz, cu licii, trandafiri si o nota tamaioasa, toate cladite pe un solid esafod mineral. Atacul e onctuos, improspatat de aciditatea buna, cu arome nu atat de intense ca Gewurz-ul, dar de o complexitate superioara. Finalul nu are o persistenta notabila, dar sclipirea, sinceritatea vinului e uneori mai presus de notele tehnice. E demisec-demidulce.. pe acolo, greu de precizat cu exactitate, din cauza aciditatii mari. 84. 

Raport de activitate - SCDVV Blaj

    "Cercetările de selecţie şi creare de soiuri noi sunt orientate cu precădere spre obţinerea de clone şi soiuri, mai precoce şi cu rezistenţă sporită la boli şi ger, cu potenţial de producţie mai ridicat şi capacitate mare de acumulare a zaharurilor." - zice pe site la SCDVV Blaj. Va traduc eu: mult si dulce.                                                     Cu ocazia vizitei la Expo Drink and Wine de la Romexpo, desfasurata odata cu Indagra curiozitatea mi-a invins ratiunea si am luat cateva sticle de la Statiunea de Cercetari. M-am pacalit.

    Pe surse, Selena e o incrucisare de vreo 4 soiuri, printre care Traminer si Iordana. Vinul a obtinut marea performanta de la lua aur la concursul ala pe care eu il consider prea slab si partinitor, WC- nu-stiu-cum. Iar medalia pentru vinul asta e un motiv in plus: vinul e alb-galbui, normal, ba chiar stralucitor, cum sunt toate de cand mi-am pus becurile astea LED. Dopul a fost infect la dezvirginare, atat ca material, dar mai ales ca miros. L-am mai lasat sa respire cateva minute, sa nu ma otravesc. In continuare nasul a fost prezentabil, arome mignone, aproape neutre, dar placute. Gustul e slab, dominat fizic de asprime si aromatic de amar. Poate cu sifon mergea mai bine. Oricum, apreciem cadourile in medalii pentru fostii profesori, care si-au desfasurat intreaga cariera cautand cele mai productive soiuri. 76 de puncte. 

    GewurzTraminer 2012, demisec: aromele sunt ok, insa nu apare deloc incitantul condiment care e toata smecheria la un Gewurz. In rest cam moale, 80 pct.

    Blasius 2012: alt soi inventat la Blaj, dopul sticlei e la fel de murdar olfactiv, din pacate acest lucru transmitandu-se si in vin. Apar si niste condimente, un parfum subtil, insa si nuanta pe care o simti cand intri, de exemplu, in crama de la Pietroasele. Post-gustul este metalic, are 10,5% alcool, DOC Tarnave, 75 de puncte. Imi manifest inca o data indignarea fata de tolerarea acestor vestigii ale comunismului, venita probabil din nestiinta decizatorilor. In cateva zone cred ca exista un potential foarte bun, daca s-ar investi, pentru ca in forma actuala nu mai au niciun rost pe lume.

    Spumant Imperial:  se pare ca provine din vin facut in 2001 si 2003, iar povestea pe care am primit-o la Expo Drink and Wine a fost foarte convingatoare. Nasul este oxidativ, spre fagure de miere, ceaiuri si plante uscate, perlatie nu prea vioaie. 83 cu indulgenta - e extra-brut, costa 20 de lei.

    Cam asta e cu statiunile astea. Data viitoare am sa ma (raz)gandesc de doua ori inainte de a cumpara.

Raport de activitate: Domeniile Boieru

    Am avut ocazia recent sa degust cam toate vinurile producatorului ardelean, promovate sub denumirea de Vinuri de Ciumbrud. Incepusem candva sa le iau la purecat, dar m-am oprit din cauza unei sticle care n-a fost in regula si ramasesem cu niste impresii gresite. Saptamanile trecute v-am povestit despre Cardinal, nava amiral a celor de la Domeniile Boieru, acum livrez restul:

    Traminer 2011, demisec: primele impresii despre acest vin sunt face-lift-ul etichetei fata de promotiile anterioare, nivelul alcoolic de 12,8% si dopul destul de inundat. Culoarea este verzui bine, de o limpiditate perfecta. Nasul vine cu binecuvantatele arome de lychee, trandafir, ananas crud si cremene, de o intensitate medie, nici frantuzeasca, nici vulgara, ci romaneasca. Atacul te face sa ridici admirativ o spranceana, pentru ca da semne de echilibru, restul de zahar sustine foarte bine aciditatea si aromele. Pe palat se plimba izuri de coaja de strugure bine copt, iar finalul este lung, normal. Am cautat sa-i gasesc nod in papura, dar papura fu dreapta de data asta, poate o usoara idee de asprime, dar asa e soiul. Un clasic transilvanean bine facut, pe fondul unui an calduros, binevenit in aceasta zona, in care strugurii se pare ca s-au copt foarte bine. Asa arata un Traminer la el acasa. 84.

    Dry Muscat 2011, sec: dupa analiza sumara a culorii, galben pal, nasul se prezinta prietenos, romanesc, cu note de fructe bine coapte, flori de salcam, un Muscat clasic. In gura merge in aceeasi directie, lasa o buna impresie cum ca strugurii s-au copt bine, aciditatea e la locul ei, iar post gustul e intens si lung, asemanator cu cel de mar verde. Simplu, gustos, bine facut, n-am obiectii. Variatiunile de temperatura n-au niciun efect. Structura si mineralitatea il scot binisor de sub bariera psihologica de 80 de puncte, eu il vad spre 83-84. 

    Pinot Noir 2011, sec: dupa cum se stie, in Romania rar s-au realizat PN-uri care macar sa semene cu originalul. Se aud vorbe ca unii le mai confunda cu Burgund-ul, ca le mai cupajeaza cu mai stiu eu ce, si asa mai departe. Cel facut de fapt de.. Halewood (din viile de pe Colina Piatra Alba), dar imbuteliat de Domeniile Boieru are 12,5% alcool, are culoarea potrivita - roz-violaceu, si nas care aduce cateva impresii burgunde, de grajd, pe langa cirese si mineralitate. In gura e foarte suculent, dar daca te uiti atent te trag niste tanini de obrajori, pe interior. Corp light, palat mediu, cu visine pleznind in prim plan, final lung si lucios, alunecos, schimbator. Pentru vinul casei, in restaurant la domiciliu dau nota 10. Poti sta la taclale toata noaptea, daca mai pui langa el o branzica nu prea veche, o pastrama de vita neafumata de la pseudo-sibieni sau niste bruschete potrivite. Ne-am simtit bine impreuna, ne-am mai ciondanit in legatura cu dopul metalic (eu i-am tinut partea), dar la sfarsit am ramas prieteni. De cautat in restaurantele bucurestene sau online. 27 de lei si 83-84 de puncte. Frumos nas, mai ales a doua zi. 

    Sauvignon cu Traminer, sec, 2011: culoare galben pal cu vagi reflexii verzui, nas fructat si calcaros, o tenta de crizantema. Structura de mar, final lung. 80.

    Feteasca Alba si Muscat, 2011: un asamblaj inedit pe care nu cred ca l-am mai intalnit, cu 13% alcool, DOC-CMD Aiud-Ciumbrud, demisec, eticheta secundara bilingva, RO-EN. Nasul are un registru aparte, floral de la Feteasca si tamaios de la Muscat, acesta din urma nefiind insa intens. La temperatura potrivita restul de zahar (nu prea mare banuiesc) nu sare in ochi, vinul nu mai poseda acea mineralitate si structura intalnita la fratii sai albi, fiind curgator, doar finalul aminteste de terroir-ul ardelenesc si/sau de mana oenologului Florin Danoaie. Are o doza de "vin popular", dar in acelasi timp e curat, simplu, fara iz-uri de drojdii "selectionate" si alte minuni. Partea placuta e data de contrastul, sau mai bine zis complementaritatea Muscatului cu amaruiul final. Foarte interesant. Si mai au o caracteristica importanta vinurile astea de Ciumbrud: efect a doua zi=0. 82-83 de puncte. 

    Pinot Noir Rose 2011, sec: un roz care din punct de vedere coloristic imbina somonul cu foaia de ceapa si portocaliul dulcilor, intr-o nuanta cu "vino-n'coa" deosebita, si asortata la culoarea etichetei. Nas de intensitate moderata, in niciun caz catre clasicele zmeurica/fraguta/capsunica, destul de sobru, frantuzist, lucru confirmat si de gustul auster. Alcoolul nu contribuie la corpul bun, fiind in valoare de doar 12.4%, palatul aduce aminte de fructe rosii acrisoare, foarte putin aromate, necoapte bine. Impresie generala buna, fara scapari mari, dar cam acrisor. Amplitudine decenta, post suficient, nimic de zis. 83. E facut tot in colaborare cu Halewood. As bea dintr-asta la carciuma sau la intalniri cu prietenii o noapte intreaga! Long live the low alcohol in wine!

    Traminer, Pinot Gris si Sauvignon Blanc, Episcopal 2009, demidulce, 11% alcool: culoare galbuie  aurie, nici prea-prea nici foarte-foarte, mai deschisa si mai clara decat mierea de salcam, nas tamaios, cu note semi-mature, condimentate, dar si de fagure de miere, ceai de tei, ceai verde. Din punctul meu de vedere acesta este un nas de nota 10 pentru un vin dulce la aceasta varsta. Gustul nu pastreaza exact intensitatea, dar contine aceleasi nuante aromatice, are o aciditate foarte buna, aranjata corect intre particulele de zahar; da senzatia de vin apos-acrisor, in ciuda zaharului rezidual, ceea ce-l face destul de pretentios la asocierea cu deserturi, daca vrei sa scoti in evidenta vinul. In post gust apar note sulfuroase, ca si la Rieslingurile nemtesti. Merg pe 85 de puncte, iar daca vorbim de pret, e din alta categorie fata de Cardinal, care se apropie de 100 de lei, Episcopalul e vreo 30 si merita fiecare leu. 

    Si au mai fost vreo 3 vinuri, dar mi-a papat pisica temele pentru acasa.

Lansare noua gama Mysterium – Jidvei

    Comunicat de presa al producatorului transilvanean: 

In data de 14 iunie la Fratelli Social Club a avut loc lansarea noii game de vinuri “Mysterium” Jidvei. Aceasta gama  va fi disponibila in tiraj limitat si va fi destinata exclusiv Horeca si magazinelor de specialitate. Alcatuita din trei vinuri – doua vinuri albe si un vin rose – ea urmareste sa dezvaluie iubitorilor de vin misterul cupajelor intre soiuri autohtone si traditional romanesti intr-o prezentare inedita.

    Cupajul reprezinta adevarata maiestrie a creatorului de vinuri, invaluit de mister, el dezvaluie o   complexitate de arome si gusturi, iar caracteristicile individuale ale vinurilor ce il compun se completeaza intr-o maniera neobisnuita. Fiecare vin din aceasta gama reprezinta, in sine, o opera de arta:

1.        Cupaj de Feteasca Regala, Muscat Ottonel si Sauvignon Blanc – creat de catre oenologul Ioan buia, acest vin alb sec  prezinta o placuta combinatie de arome cu nuante flori de iasomie, flori de salcam, mar proaspat cules. Este un vin rotund, condimentat, un gust armonios, cu puternice nuante de mosc. Dupa o pastrare de 2-3 luni in sticle, castiga un buchet discret de fructe exotice.

2.       Cupaj de Gewurztraminer si Sauvignon Blanc – creat de catre oenologul Marc Dworkin, este un vin alb sec vin cu un buchet deosebit de complex, care debuteaza cu arome de flori albe, specifice Sauvignonului, si se dezvolta apoi spre nuante de fructe galbene, piersici si caise. Este dulce, la prima sorbire,  dar gustul lui evolueaza spre amaruiul usor, specific Traminerului, pentru ca la final sa ne copleseasca cu arome de fructe, piersici, pepene galben si ananas.

3.      Cupaj de Syrah si Cabernet Sauvignon – este primul vin rose de Jidvei si este creat de catre oenologul Marc Dworkin. Are o delicata culoare de rodie roz, cu un buchet complex, in care se disting nuante de cirese negre, rodie si caramel englezesc. Gustul debuteaza cu “un atac” foarte fructat, urmat de o aciditate perfecta, iar la final descoperim arome de fructe rosii.

Toate vinurile din gama Mysterium sunt din recolta anului 2011, un an viticol excelent in Podgoria Tarnave, bogatia compusilor aromatici concentrati in strugure, impreuna cu priceperea oenlogilor si performantele tehnologii de vinificare aplicate, ducand la obtinerea unor vinuri cu totul speciale.

Desi vinurile nu au intrat inca in piata, ele au fost deja medaliate la nivel international:

1.Mysterium Feteasca Regala + Muscat + Sauvignon Blanc a obtinut medalia de aur la International Wine Contest Bucharest 2012, concurs care s-a incheiat zilele acestea.

2.Mysterium Rose – argint la Mondial du Rose 2012(asa cum ii spune si numele un adevarat campionat mondial pentru vinurile rose) si mentiune la International Wine Challenge 2012.

3.Mysterium Traminer + Sauvignon Blanc – bronz la Decanter World Wine Awards 2012.

    Pentru prezentarea acestor vinuri s-a apelat la transpunerea in imagine a tot ce inseamna un cupaj: un labirint stralucitor in care doar printr-o atenta studiere se intrezareste numele gamei: “Mysterium”. Si atat. Soiurile componente sunt atent “codificate” cu acelasi scop: de a trezi interesul iubitorilor de vin, de a-i intriga si a-i face sa-si foloseasca simturile pentru a descoperi mai mult. Paradoxal, la caderea intunericului, imaginea prinde viata: eticheta reactiva la lumina UV completeaza aspectul modern, simplu dar, in acelasi timp, extrem de complex.

    Cu o podgorie de peste 2000 hectare, investitii substantiale in plantatii, dar si in modernizarea cramei si a tehnologiilor de fabricare, conservare si pastrare a vinului, Jidvei este cel mai mare producator de vinuri albe seci si demiseci din segmentul premium din Romania. Anul 2012 a marcat o schimbare de imagine pentru producator, atat prin rebrandingul gamelor existente, cat si prin lansarea noilor game exclusive Horeca: Owner’s Choice Ana si Maria si Mysterium.

Miroglio @ Izzy Bar

    Edoardo Miroglio este un producator relativ nou in Bulgaria, primele vinuri aparand in 2005. Initiativa ii apartine unui italian, care a descoperit langa Nova Zagora 220 ha pe care se poate cultiva cu succes vita de vie. Cele peste 1 milion de sticle includ vinuri rosii, rose, albe, dar si spumante, soiurile fiind internationale sau locale. In Romania este adus de vinibuoni, prezenti la mai toate targurile si expozitiile de specialitate. Pana acum incercasem un Chardonnay Reserve de 82 de puncte si un Pinot Noir de 77.

    La initiativa unor prieteni, am poposit aseara la Izzy Food & Bar, situat pe Smardan 28, langa Corelli. Nu-l remercasem pana acum si rau am facut. Sunt specializati in cocktail-uri, dar nici lista de vinuri nu e de lepadat. Spatiul este restrans dar intim, cu decoratiuni de amintesc de vechiul Bucuresti, ambianta placuta, muzica la volum decent. Servirea a fost de nota 10, pahare noi la fiecare vin, frapiera cu apa si gheata la albe, multe shot-uri cu gust de castravete din partea casei la plecare. N-am avut placerea sa incerc preparatele culinare, dar cei care au facut-o spun ca sunt foarte bune. 

    Vinurile incercate apartin producatorului bulgaro-italian mai sus amintit, si anume:

- Traminer 2010: mai bun decat toti confratii romani sau maghiari incercati pana acum: aciditate foarte buna, note de struguri aromati, ardei si piper, culoare galbui inchis, stins, in discrepanta cu gustul stralucitor. 84 pct.

- Cabernet Franc 2008, mai putin apreciatul tata al Cabernetului Sauvignon: atac de baric supra-ars la limita suportabilitatii (cafea), cirese, fructe rosii de padure, ceva iod si condimente. Din pacate post-gustul e aproape inexistent, dupa ce inghiti parca n-a trecut prin gura niciodata. 82 pct. (sau 80 dupa alti autori). 

- Merlot 2008: aici s-a depasit masura cu statul in baric, cafeaua devine una facuta scrum, iar vinul ramane ascuns in spate. Destul de tipic pentru Bulgaria. Cele cateva farame care se lasa descoperite nu prea sunt de soi, primul lucru care mi-a venit in minte a fost un Tohani de 13 lei baut in Delta asta vara. 75-77 de puncte. Preturile au fost excelente (40-55 de lei), luand in considerare oferta de pe site-ul importatorului. Ma bate gandul sa dau o fuga ultima sambata din martie la Vinaria, care are loc la Plovdiv.

    Si o ultima constatare de seara trecuta: Brancoveanu XO e vreo 10 clase in urma unui Remy Martin VS. Iar Corona e...

    Ma doare capul.

@ 37 degrees Heineken rulz!!

    E asa de cald de nu-ti vine sa deschizi o mostra noua de vin, indiferent cat de tentanta ar fi; si se pare ca si urmatoarele zile va fi la fel. 

    Aproape la fel de cald era azi pe la pranz in magazinul Travel Free din Zona Libera Galati, o imitatie nereusita a fostelor duty-free-uri, atat ca numar de repere, cat si ca preturi. Cateva dulciuri, parfumuri, cateva vinuri destul de ieftine, cateva sampanii (un Mumm la 25E e totusi un deal bun) cateva feluri de bere, care m-au tentat prin prisma locului de nastere: de exemplu Heineken in Amsterdam. Asa ca le-am luat pe toate 8 cate mai erau pe stoc si am decolat. A fost un impuls natural, mai ales ca in ultimul an cred ca am baut vreo 6 beri - cu exceptia unei seri. La pret bun mai era spumantul Freixenet Cordon Negro Cava Brut (7 Euro), pe care l-am incercat parca la Vara in Alb si mi s-a parut excelent, iar o sticla de Smirnoff de 3 litri la 34 de Euro mi se pare un best-buy pentru un chef monstru, pentru cine agreeaza spirtoasele. Cognace si Whisky, preturi cam la fel cu Carrefour-ul. Desi sunt aceeasi firma, parca e mai plin magazinul din Giurgiu, inainte de pod. Normal ca am luat si o sticla de vin, dar va strig eu cand am sa o desfac!

    Parca nu asa de cald era aseara cand am vizitat La Marche, se pare unicul magazin specializat de vinuri de top, carti si accesorii din oras. Preturi mari, foarte mari, la cateva produse autohtone pe care le stiu foarte bine se pare ca se practica un adaos de 100%. Dar fiind singurul loc din care te poti aproviziona cu "delicatese", e de inteles. Bine ca am avut "din intamplare" la mine un Traminer de Jidvei, 2006, Tezaur (in jur de 80 pct. pe scara PREFERINTELOR MELE), aproape la fel de bun ca unul bulgaresc incercat alta data. Si daca ajungeti in zona recomand Hotel Magnus, pe Otelarilor - free minibar!! Oricum de vara viitoare nu mai merge; trebuie sa trec la achizitia unui kit complet de calatorie: lada frigorifica alimentata la 12V la masina, tirbuson si doua pahare. Ca sa evit foarte desele neplaceri cauzate de lipsa acestor lucruri prin locurile pe unde poposesc.

    As fi vrut sa gust un pahar cu baietii din Galati, dar programul a fost destul de aglomerat. Poate data viitoare.