File de istorie. Cele mai bune cupaje rosii romanesti 2009

    Motivele pentru care un vin ti se poate parea diferit de la o degustare la alta sunt cu duiumul si tin, in general,  de ce ai bagat in gura in ultimele ore sau odata cu dansul, dar si de starea psihica. Cand faci evaluari frecvent, diferentele nu mai pot fi atat de mari, insa exista, asa ca pentru o acuratete extrema ai o singura solutie: blind impreuna cu vinuri din aceeasi categorie!

    Acest episod a avut ca eroi principali marile si multele.. asamblaje din 2009, daca vreti sa le spunem asa, frantuzist, pentru mine termenii avand aceeasi semnificatie. Daca data trecuta am facut 2008 si abia am gasit trei vinuri, din care unul a fost corked, acum ne-am bucurat de o plenitudine, ba chiar am lasat pe banca de rezerva cateva.

    Cu aceasta ocazie am inaugurat si noua sala de degustari anexata magazinului de vinuri Ethic Wine, care devenise neincapator pentru din ce in ce mai multii prieteni ai vinului din zona. Am ales wine bar-ul (20 lei taxa de dop pentru vinurile cumparate din magazin) pentru ca ne-a oferit conditii de degustare dintre cele mai bune, dintre care amintesc paharele frumoase, frigiderul imens cu mai multe temperaturi in care au incaput toate cele 8 decantere, preparatele culinare ale chef-ului pasionat, ventilatia eficace, etc.

    Am mai introdus o regula sambata seara, si anume ca la primul tur de notare sa nu se vorbeasca absolut deloc despre vinuri, fiecare arbitru avand o fisa de punctare proprie, ascunsa de privirile celorlalti. Abia la al doilea tur s-a facut sedinta tehnica pentru fiecare vin in parte. Chiar si asa, pentru faimosii brazilieni ierarhiile au fost foarte apropiate, iar rezultatele... cu multe surprize!

    Dupa doua tururi complete, diferite ca ordine, plus un al treilea optional, situatia finala s-a prezentat cam asa:

    Anticipand cateva din intrebarile ulterioare:

- notite despre Flamboyant: "foarte metalic, nas obosit"

- Uberland: "structura buna, tanar, astringent, fara o finete de top"

- Segarcea: "translucid, straturi multe, floral, dar acrisor-balsamic si gol la mijloc". La deschidere arata cel mai interesant olfactiv, nu inteleg de ce a crapat in 3 ore.

- Lacerta: "nas de departe superior, la fel echilibru. Impecabil." Acum o luna a mai fost intr-un line-up, in care a obtinut o medie foarte apropiata: 90,6pct.

- Ovas: "Foarte tanar, poate cel mai longeviv". S-a barfit ca ar fi integral facut in Italia.

- Smerenie - "aciditate prea taioasa" - de unde si zicala: "corectarea aciditatii poate arata bine pe moment, insa in timp ea ramane acolo, neschimbata, in timp ce vinul evolueaza".

- Incantation - "usoara cadere in final", dar prinde o merituoasa medalie de bronz.

    O singura sticla a fost cumparata de la unul dintre producatori, acesta stiind ce urmeaza sa facem cu ea, dar n-a prins primele locuri. Culmea e ca primele trei ca si pozitionare finala au fost luate recent direct de pe rafturile magazinelor, dintre care campionul dintr-o benzinarie de langa Bistrita, unde nu cred sa fi dus o viata usoara anii astia, langa frigiderele de racoritoare. 

    Lacerta pare a fi rising star-ul de moment al vinului romanesc, asa cum Basilescu facea furori acum 2-3 ani cu Busuioaca, Feteasca Neagra si Golemul. Soparla nu exceleaza doar cu asamblajul de top, ci mi se par peste medie majoritatea albelor, cu un plus pentru Rezerve si Cuvee X, la rosii Cabernetul e de mare angajament, iar Feteasca Neagra de viitor. Rose-ul 2013 e si el printre cele mai bune.

    La revedere 2009, ai fost darnic!

Prima aliniere de vinuri mari a anului: cupajele rosii

    S-au pus pe hartie mai multe teme pentru aceasta intalnire cu scopuri stiintifice, de la zone restranse (Priorat) pana la verticale lungi - Mircea 2005-2010, insa cea care n-a mai ridicat niciun argument impotriva a fost evaluarea celor mai bagate in seama asamblaje rosii romanesti, in forma in care producatorii aleg sa le puna pe piata. Vi se pare ca lipseste ceva? Mie nu, ba unele chiar au fost in plus:

    Povestea e scurta: sase vinuri puse de Master Somelierul casei intr-o succesiune doar de ea stiuta, blind, trei arbitri (Blackberry, Android si IPhone), trei tururi pentru fiecare vin, de fiecare data in alta ordine. Cu aceasta ocazie am mai introdus o regula: inainte de al treilea tur s-a dezvaluit identitatea vinurilor, dar punctajele n-au mai putut fi modificate cu mai mult de un punct sus-jos. Asta e ceea ce numesc eu evaluare corecta si pertinenta, nu comparatii intre un vin real, din fata ta, din pahar si alte cinci baute la momente diferite de timp, unul cu supa fierbinte (vad ca se poarta) si altul cu agentul de vanzari al cramei respective. Chiar si in blind, stiind preturile cerute, am fost influentati sa dam un punctaj mai mare ultimelor clasate.

   Concluziile mele:

1. Cezarul. Recas a reusit sa scoata din recolta 2011 poate cel mai bun Uberland de pana acum, un Amarone de Romania, infatisat intr-un concert de fructe confiate, must, gemuri, espresso, carnuri - toate la o amplitudine si persistenta de top. Sincere felicitari. Daca tocmai am baut sticla cu numarul 23.000, in curand stocul intra pe rosu, deci sa pun la pastrare o cutie.

2. Confirmarile. Flamboyant ramane un reprezentant al rosiilor romanesti super-premium, Domaine Ceptura Rouge de ani de zile imi iese pe-acolo. Lacerta e deja la a treia editie cu acest asamblaj, iar calitatea a fost constanta. Acum e new-entry in categorie, ceea ce obliga la mai mult in viitor.

3. Pacalici sau Popa Prostu' - jocuri in care cand tragi cartea cu pricina te cuprinde un sentiment de frustrare, la fel cum ne-a cuprins si pe noi cand am baut ultimele doua vinuri, luand in calcul pretul. Vinuri de 85 de puncte (si astea umflate!) luam oricand din Spania cu 5 (CINCI) Euro, nu trebuie sa dam 85 de lei, nu avem nevoie sa fim pe de-o parte vrajiti cu povesti despre vii CAP-iste impure care cand s-au pupat cu drojdiile (sau cu Sfantul Duh?) s-au transformat in feti frumosi, pe de alta parte cu  amintiri despre un trecut mai ieftin cu 20%, mai de calitate cu 7-8%, construit din oameni si vii care nu mai exista. In cariera sunt urcusuri si coborasuri, sa speram ca e doar un moment scurt de ratacire, desi, cu toata istoria sculptata, nu-mi amintesc sa fi participat la vreun blind relevant in care sa fi fost vreun vin number one. Dar auto-evaluarea gresita a calitatii vinului ramane o problema larg raspandita printre ai nostri. Sa fie si intentionata cateodata? 

    Cam dur? Poate.. m-am lasat de fumat de cateva zile, prima oara dupa 20 de ani. Asa ca nu mai transcriu nici pagina cu notele de degustare! O singura idee ramane: anul asta Recas rulz, acolo la varf!