Mi-a fost greu sa accept ca se poate face o Feteasca Neagra de cel mai inalt nivel in zona Panciu, mai ales de catre un producator relativ nou, chiar daca aici exista o crama de ultima generatie, care nu mai are nicio legatura cu acel Panciu despre care am auzit cu totii. Am incercat-o la targul de vinuri din decembrie si m-a convins, dar am vrut sa ne vedem si la mine acasa, la ceas de seara, poate ne-om placea mai tare.
Pe dinafara: 2012, 15% alcool, 8000 de sticle, DOC-CMD, 12 luni de baric (care pare la prima folosire, dupa arome), culoare tipica, rubinie deschisa, translucida. Nas: vanilie, visine, corcoduse, lemn dulce, prosciuto crudo, fructe proaspete, abia parguite, condimente. Gust: arome ample, echilibru, tanin fin, aciditate care doar tine prospetimea sus, prune uscate. Singurul minus: alcoolul, care, desi nu deranjeaza olfactiv, in gust nu poate fi ascuns integral, dar si asa, nu iese in evidenta ca la alte (asa-zise) Fetesti apropiate in grade. La plusuri notam un lucru cel putin la fel de important: senzatia de natural, atat de rara in RO. 89 de puncte, vreo suta de lei si mai poate evolua.
De luat in calcul: va aparea o Feteasca Neagra de la Casa Panciu si mai tare - zic ei - si mai scumpa, in viitorul apropiat. Daca exista investitii in utilaje de ultima ora, oameni seriosi, profesionisti, de ce sa nu se dea ora exacta in Moldova, ca pe vremuri? Poate fi o lectie despre normarea la hectar, plimbarea de struguri peste mari si tari, cupajarea aiurea cu alte soiuri, folosirea de drojdii si alti adjuvanti care nu mai pacalesc pe nimeni. Era digitala a invins deja branduri uriase, pentru adevaratii cunoscatori nu exista bariere conventionale precum eticheta, palmaresul, sau frumusetea secretarei. Vorbim de vin.
P.S. A fost degustata in paralel cu alte vinuri din acelasi soi, mult mai bine marketate si le-a lasat in urma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu