Raport de activitate - SCDVV Blaj

    "Cercetările de selecţie şi creare de soiuri noi sunt orientate cu precădere spre obţinerea de clone şi soiuri, mai precoce şi cu rezistenţă sporită la boli şi ger, cu potenţial de producţie mai ridicat şi capacitate mare de acumulare a zaharurilor." - zice pe site la SCDVV Blaj. Va traduc eu: mult si dulce.                                                     Cu ocazia vizitei la Expo Drink and Wine de la Romexpo, desfasurata odata cu Indagra curiozitatea mi-a invins ratiunea si am luat cateva sticle de la Statiunea de Cercetari. M-am pacalit.

    Pe surse, Selena e o incrucisare de vreo 4 soiuri, printre care Traminer si Iordana. Vinul a obtinut marea performanta de la lua aur la concursul ala pe care eu il consider prea slab si partinitor, WC- nu-stiu-cum. Iar medalia pentru vinul asta e un motiv in plus: vinul e alb-galbui, normal, ba chiar stralucitor, cum sunt toate de cand mi-am pus becurile astea LED. Dopul a fost infect la dezvirginare, atat ca material, dar mai ales ca miros. L-am mai lasat sa respire cateva minute, sa nu ma otravesc. In continuare nasul a fost prezentabil, arome mignone, aproape neutre, dar placute. Gustul e slab, dominat fizic de asprime si aromatic de amar. Poate cu sifon mergea mai bine. Oricum, apreciem cadourile in medalii pentru fostii profesori, care si-au desfasurat intreaga cariera cautand cele mai productive soiuri. 76 de puncte. 

    GewurzTraminer 2012, demisec: aromele sunt ok, insa nu apare deloc incitantul condiment care e toata smecheria la un Gewurz. In rest cam moale, 80 pct.

    Blasius 2012: alt soi inventat la Blaj, dopul sticlei e la fel de murdar olfactiv, din pacate acest lucru transmitandu-se si in vin. Apar si niste condimente, un parfum subtil, insa si nuanta pe care o simti cand intri, de exemplu, in crama de la Pietroasele. Post-gustul este metalic, are 10,5% alcool, DOC Tarnave, 75 de puncte. Imi manifest inca o data indignarea fata de tolerarea acestor vestigii ale comunismului, venita probabil din nestiinta decizatorilor. In cateva zone cred ca exista un potential foarte bun, daca s-ar investi, pentru ca in forma actuala nu mai au niciun rost pe lume.

    Spumant Imperial:  se pare ca provine din vin facut in 2001 si 2003, iar povestea pe care am primit-o la Expo Drink and Wine a fost foarte convingatoare. Nasul este oxidativ, spre fagure de miere, ceaiuri si plante uscate, perlatie nu prea vioaie. 83 cu indulgenta - e extra-brut, costa 20 de lei.

    Cam asta e cu statiunile astea. Data viitoare am sa ma (raz)gandesc de doua ori inainte de a cumpara.