Raport de activitate - Domeniile Ostrov

    OSTROVIT S.A. a fost infiintata in anul 1991 ca urmare a planului de reorganizare a  fostelor IAS-uri, iar in 2001 a trecut in proprietatea omului de afaceri Horia Culcescu si a Oanei Belu, cei doi ocupandu-se in principal de fructe si legume din Oltenia pana in Dobrogea, ba chiar si in afara granitelor tarii. Investitiile, sustinute (si) de programe europene, au insemnat retehnologizarea completa a celor doua crame, sisteme de irigatii (picatura), reconversia a 1000 de hectare de vie. Da, Ostrov este unul din producatorii mari, cu aproape 1000 de hectare de vie cu struguri pentru vin si 300 cu struguri de masa,  ~500 ha fiind cu livezi si 200 ha cu legume.

    Descoperirile arheologice demonstreaza ca aici se facea vin inca dinaintea venirii romanilor, chiar si astazi peisajul inspira un corn al abundentei langa curbura pe care o face Dunarea langa insula Ostrov si pana in inima Dobrogei. Primii 30 de kilometri ai unghiului de pamant romanesc dintre granita terestra cu Bulgaria si Dunare nu seamana cu nimic din ce putem vedea in oricare alt loc din tara. M-am simtit intr-o lume in care timpul sta pe loc de multi ani, oamenii convietuiesc asa cum au facut-o dintotdeauna, neavand grijile si viteza urbana, panorama nu se compara cu aspectul saracacios al sudului tele-oltean sau est-moldovean. Din granita terestra pazita cu dintii au ramas niste tufisuri, iar daca-i ceri unui bulgar de la etajele superioare ale catorva blocuri din Silistra un foc, iti poate arunca bricheta direct in curtea cramei... Crama in cadrul si in jurul careia exista cu siguranta cele mai multe locuri de vizitat din Romania, incepand cu pestera Sfantului Andrei, Manastirea Dervent, Cetatea Durostorum (de unde vine numele Dristor!) multitudinea de vestigii, muzeul cramei, sau hrubele cu firidele in care aveau loc celebrele libatii in prezenta fecioarelor dace. Urmeaza finalizarea unui centru de afaceri romano-bulgar si mai ales punerea in circuitul turistic a mai multor pensiuni direct in mijlocul viei. Amplasarea bine gandita ofera privelisti minunate asupra fluviului mai ales la apus de soare, iar finisajele, alese si supravegheate indeaproape de Oana Belu, sunt o adevarata arta, o incantare. Am petrecut o dupa-amiaza pe gustul meu vizitand tot domeniul, cele doua crame, pensiunile in constructie (la primavara sunt gata), dezbatand subiecte de interes comun cu Horia Haznas, Daniel Zottu, Cezar Ioan, Vali Ceafalau, Razvan Stoenescu, Laurentiu Horodnic, Cristi Pitulice, Mihaela Prevenda, Oana Belu, Lucian Velciu si multi alti companioni placuti.

    M-a impresionat si mai tare ospitalitatea fara margini, aici incluzand discutiile despre vin. Sau mai degraba lipsa lor, pentru ca n-a fost UN OM, indiferent ca vorbim de proprietari, somelieri, oenologi ai cramei, care sa sustina prelegeri laudative. La lasarea serii s-au pus pe masa toate vinurile din gama Reserve si.. cam atat despre dansele, cu exceptia raspunsurilor la intrebari. A ramas la latitudinea noastra, a bloggerilor, a prietenilor de la vinul.ro si a altor invitati sa facem aprecieri. Parerile mele:

- Chardonnay Reserve 2010: s-a reusit acea trecere rara intre onctuozitate/caracterul floral si baricul vanilat. Cel mai bun. Acelasi punctaj in blind, la Cupa Chardonnay: 85 de puncte.
- Sauvignon Blanc Reserve 2010: gustand intai un 2013 dupa ce-si terminase fermentatia, acest 2010 mi s-a parut nu la aceeasi complexitate a aromelor, nasul mergand spre ierbos, amarui - o caracteristica universala a albelor din acest micro-climat. Aciditatea ridicata nu poate sta sub acelasi acoperis cu lemnul si soiul. 82,5 pct.
- Muscat Ottonel Reserve 2011: echilibru bun intre intensitatea aromelor si caracterul fresh, verde, mineral. Despre post-gust.. vorbim de ani lumina. Foarte luptator, intens, vrea sa vorbesti cu el, sa-l descrii. 82.
- Rose-urile din Merlot si Cabernet au fost pe fuga, ca era gata berbecutul la protap, le-am vazut pe ambele la 83 de puncte, insa diferite; le voi redegusta.
- dintre cele doua vinuri rosii mi-a placut mai mult Merlot-ul (84 pct), dar nici CS-ul nu-i departe - 83. Ambele sunt 2010. Se mai cultiva Pinot Gris, Feteasca Regala, Pinot Noir, Syrah, Cramposie, Feteasca Alba, Riesling Italian. 

    La o asa schimbare, cel mai important este ca vinul de volum este curat, iar, ca efect secundar, din baza de selectie generoasa vor creste in timp niste varfuri, daca asta va face parte din strategie si se vor identifica atent resursele necesare.

    Ceea ce am vazut la Ostrov n-am mai vazut la nicio crama din Romania si n-am multe nespionate. Poti merge oriunde "in interes de serviciu" al vinului sa stai o noapte, sa degusti tot si sa pleci. La Ostrov poti sta zile bune in care vei avea ce face, indiferent de sezon: pescuit, dat cu sania pe povarnisurile dintre vii, vizitat istoria si oamenii locului, stat la o serata la pian cu muzicianul Lucian Velciu, infulecat berbecuți la proțap si paine la țest.... V-am zis ca au si vin? 
    Multumesc Oana, multumesc Mihaela!