Meciuri la carciuma

    Televiziunea publica nu e in stare sa ne transmita integral meciurile de la EURO 2012 chiar daca ia 4 lei de la fiecare dintre noi, lucru care a scandalizat opinia publica. A platit  9,3 mil EUR pentru preluarea campionatului din care a recuperat 3,6 mil de la Dolce, cedand 12 meciuri, dintre care vreo 3 de mare importanta/audienta: Germania – Portugalia, Franţa – Anglia si Portugalia – Olanda . Mai mult, desi a promis ca va transmite live pe internet toate partidele, site-ul respectiv functioneaza doar cand nu e nici o transmisie in direct. Noroc cu stream-urile pirat, ca altfel eram condamnati sa stam o luna in carciuma. Carciumile s-au adaptat rapid, pentru ca fara toate meciurile esti mort o luna, risti sa-ti mai calce pragul cel mult doua fete care stau la o cafea in pauza de pranz. 

    Am vizionat unele meciuri in cateva locatii din Militari si Drumul Taberei unde am gasit asa:

    N-am pretentia ca-i cel mai bun mod de evaluare, categoriile si ponderile fiind facute dupa nevoile si asteptarile personale. 

    Pret: acelasi Carlsberg la sticla costa 6, 8, respectiv 7,5 lei. Pizza Prosciuto costa 18 lei la Piatra si 20 la Rock, prima neavand asa ceva in menu. Vinul Cavalerului e 27 de lei la Valencia, 35 la Rock, iar la Piatra Alba putem lua ca referinta Faurarul, care are cam acelasi pret de plecare, finalul fiind tot 35.

    Food: Q/D inseamna quality/diversity. Partea de gastronomie are o pondere mai mica pentru ca ma duc aici sa vad meciuri nu sa mananc delicatese. La Valencia (Politehnicii colt cu Iuliu Maniu) nu exista decat cateva sortimente de gratar cu o singura garnitura si salata, facute pe loc, de aici si punctajul foarte mic. Meniurile celorlalte doua sunt complexe, insa Piatra (Dr. Taberei 68) mi-a lasat impresia ca sta mai prost la calitate.

    Drinks: cea mai mare preacurvie pe care o practica din ce in ce mai multe carciumi e alegerea unui singur producator de bere in schimbul unor importante sume de bani. Nu agreez ideea, incerc sa evit acesti comercianti, compromisul imi limiteaza optiunile, imi transmite o totala lipsa de interes in a satisface nevoile clientului, inclinatia fiind clara spre umplerea buzunarelor patronului. Singurul care nu s-a pretat la mizeria asta e Rock'n Pasta, (Lujerului 40) ceilalti doi lucrand exclusiv cu Carlsberg (Tuborg, Skol, Holstein), respectiv Stella (Bergenbier, Beck's). Nu mai zic cum ii cheama in realitate pentru ca cine-i specialist stie, iar cine nu-i, nici nu-l intereseaza. Dupa al doilea meci, aseara nu mai aveau decat Stella Artois rece la Piatra, vinul rosu ni s-a adus la 35-40 de grade (fara niciun fel de exagerare), rose-ul Davino "Chateau Domenii" 2011 a fost rece, dar in pahare de apa. In celelalte doua n-am gasit pana acum bere calda sau lipsa, dar meniul de vinuri de la Valencia, cu toate ca e decent (un Vinul Cavalerului tot gasesti printre "clasici") cam au probleme cu stocul. In materie de vinuri rockerii stau bine, pe langa cativa producatori cunoscuti listati aici (Segarcea, SERVE, Halewood, Recas, Crama Ceptura, Samburesti, Jidvei, Cotnari, Murfatlar), gasim si vreo 10 importuri la preturi decente: Frontera, Antinori, Sunrise, Purcari, Trapiche, Torres, etc. Piatra are poate cel mai interesant meniu (ex.: Matei 89 lei, Cabernet Prestige 59, Chateau Domenii Rose 54), insa fara pahare si cu rosiile fierband il au degeaba.

    Servire. Am o vesnica problema pe care vad ca cei care ofera acest tip de servicii nu o inteleg: vreau repede! Toata lumea vrea repede. Si prima si a doua si ultima bere. Nu suntem la Paris unde planificam dinainte sa stam 4 ore cu un meniu alcatuit din 7 acte sau mai mult, sunt niste restaurante din cartier. Pai la Piatra Alba a durat vreo 15 min sa ne aduca meniul, alte 10-12 sa aduca prima bere, ritm pastrat si la urmatoarele comenzi. In general toate cele 3 locatii sunt pline in prime time, insa Valencia cu cei mai putini ospatari per numar de mese reuseste sa dea lectii la acest capitol. Aici nimeni nu sta cu capul in pamant cand duce o comanda sau debaraseaza, ci sta cu ochii in sala vizand urmatoarea tinta: un deget ridicat, o halba goala. Viteza cu care se misca ospatarii de aici e impresionanta si lasa impresia ca sunt implicati cu adevarat in ceea ce fac: sa te serveasca repede si bine. La Rock e o medie a celor doua extreme, care se inclina pozitiv cand sala nu e chiar plina.

    Alte servicii. In afara de cele mai ieftine pahare din targ cu care am fost tratati la Piatra, lipsa ghetii din cauza nuntii din interior (a? inchide frate una dintre ele daca nu esti in stare!), cand am intrat pe terasa si-am intrebat de o masa ni s-a spus sa ne cautam singuri - buna prima impresie, nu? In interior era nunta, iar cand mai iesea cineva de acolo sunetul acoperea integral zumzetul terasei, pe cel al comentatorului TV si pe cel al carui dicta o comanda. Oricum boxele minuscule din colturi nu reuseau sa ne aduca langa timpane comentariile. Mai stiu eu niste carciumi prin centru care afiseaza mare in fata vreun eveniment sportiv transmis live si dupa ce te asezi confortabil si se da startul te trezesti ca de fapt vei asculta clubbing la maxim in loc de televizor, si din pacate afli asta cand cu siguranta va fi imposibil sa mai gasesti vreun scaun liber in alta parte. O alta problema intalnita frecvent e numarul de liste de preturi: parca sunt prea multe locuri in care sunt doar 3 la 20 de mese. Alt lucru de care sunt scarbit sunt scuzele de genul: m-am angajat saptamana asta, tocmai s-a terminat gheata, vinul, hartia igienica, bancnotele de 1 leu, scrumierele goale...

    Ambianta. Valencia a beneficiat de o renovare masiva anul trecut, pietrisul dezagreabil a fost inlocuit cu o podea de lemn, s-au schimbat toate corpurile de iluminat, televizoare mari si noi, mobilier nou integral din lemn, plante decorative. Bodega low-cost din trecut s-a transformat intr-o carciumioara simpatica. S-a redus - dar nu de tot - numarul celor care...nu ofereau o companie prea placuta la masa de langa. Deh, preturile mici au si ele efecte secundare. Nivelul de curatenie si igiena a crescut simtitor. La Piatra Alba e o atmosfera de braserie comunista in care toata lumea urla sa acopere muzica si pe ceilalti, totul merge pe banda rulanta netinandu-se cont de calitate sau detalii, iar asta pleaca de la marele deficit de locatii din cele doua cartiere, mai ales vara. La Rock'n Pasta e altceva: decoratiuni interioare profesionist etalate, chitari reale in vitrine suspendate, bar cu design modern, toalete curate, mis-en-place-uri, PR, blog, Facebook, concerte, personal educat, PAHARE NORMALE DE VIN, etc. Din experienta personala pot spune ca nu sunt 15% din carciumi care sa ofere un pahar normal de vin. Nu-s umblat numai prin Mariott, dar statistica denota nivelul de cunostinte si implicare atat al proprietarilor cat si al celor care asigura functionarea. Paranteza: cine stie numele mizeriei numite vinul casei la Mariott mana sus!

    In concluzie, cine e in zona si pleaca seara de acasa spre meciuri injurand TVR-ul, poate alege Valencia pentru o bere rece, ieftina si rapida daca nu are mari pretentii la calitatea personajelor din jur, a toaletelor, a unghiului/distantei fata de plasme, sau poate merge la Rock'n Pasta pe pasaj intr-o ambianta distinsa, curata si eleganta, cu mai multe feluri de bere in meniu, dar cu 2 lei in plus. Eu voi evita a treia varianta. E posibil ca la ora inceperii meciului sa nu gasiti loc in niciunul dintre cele trei restaurante.