France - Chile 2-0, si-un manifest catre vin-distribuitori/vin-facatori/vin-scriitori

         Nu stiu cine il importa pe chilian si sincer - I don't (f***ing) care! Ca nu l-am primit degeaba, si nici n-am intentia asta. Dimpotriva, poate ar trebui sa existe o aripa a blogerilor care de Paste, Craciun (si nu numai) isi dau silinta sa mai descrie cate-o mostra intru propasirea vinurilor de clasa de la noi, nu sa slaveasca producatorul X care i-a cadorisit cu Babeasca potrivita pentru miel sau Merlot-ul uns bine pe ceafa de porc. Recunoasterea acestui lucru iar ma lasa rece. Mi-e greata ca dupa un vin prost sa folosesc termeni ca spaga, dolce far niente, vin baut dimineta/ziua, vin in a carui descriere amestecam Eminescu/Venetia/Nirvana, "imi ling peretii si d-aia stiu gustul varului". Imi propun sa scanez chitantele tuturor vinurilor despre care merita sa scriu ceva si sa le prezint "acoalea".  Imi propun sa raman la evaluarile personale referitoare la fiecare vin in parte, generate doar de incantarea simturilor proprii si nu de review-uri locale. Si asta chiar cu riscul de a pacatui prin  aplecarea mai mult catre anumite soiuri dragi mie. 
    Blogherii astia mici, sau mai degraba noi, scriu si ei cum stiu, lipsiti de experienta, frustrati de batranii bransei, dar cutezatori. Se sterg de scuipatul aruncat in cap de cei mai vechi, dar tin la opinia lor uneori departata de realitatea creata deocamdata de ceilalti; asta pentru ca nu sunt convinsi ca aceasta e de fapt realitatea - adevarul absolut, mai ales cand Tamaioasa 7 pacate e cea mai buna din tara, sa nu mai zic de altele. Asta inseamna prezentarea vinului de calitate in Romania? 5 bloguri din care pe 3-4 mai apare cate ceva odata pe luna? De poezie e vorba? Ca ma uit la cate un vin despre care in alta limba se spun 2-3 vorbe, iar la noi are toate fructele existente, exotice, neaose si inca neinventate! Si da, de fiecare data aceleasi 4.
    Azi a stat o mamaie langa mine 15' in hyper-market sa-i explic de ce sa nu-i trimita fiului plecat in Cipru de ani de zile Dry Muscat de Jidvei, ci ..altceva. Bugetul era ~ 15 lei. Daca ii spuneam de terroir, investitii facute ici-colo in milioane de Euro, de poetul necunoscut care a trait in valea/dealul strugurilor, de obiceiul de acum 200 de ani din zona de a chema ploaia in putza goala, oare nu s-ar mai fi uitat cu jind la Busuioaca mizerabila din apropiere? Eu cred ca da! Pentru ca la urma urmei promovarea vinurilor prin acest canal, de blogger (sa-i zic canal de ..altcumva? bleah!) nu prea s-a inventat prin tratatele de marketing.
    Pentru mine e un soc partea de marketing/promovare a producatorilor, ca n-o urmaresc decat de vreun an: ii vad pe unii facandu-si cont pe okazii.ro (in speranta ca mai vand vreo 2 sticle, dar lucreaza si cu retaileri uriasi), dar si pe altii lansand invitatii la Hilton cu vinuri de top mondial. Vad vociferari cum ca drumul vinului nu e promovat, dar in acelasi timp trebuie sa dau mail-uri catre producatori de pe traseu la care mi se raspunde dupa 70 de ani cum ca exista vinul lor in nu stiu ce colt obscur al Bucurestilor. Vrei sa-ti dea statul ceva degeaba? Vei afla cu stupoare ca s-a cam terminat epoca de aur sau post-dansa! E scumpa mana de lucru la zi? Educa-i! Ca-ti da UE bani pentru asta, si nu e Boc de vina ca nu stii cum sa-i iei! Inca n-ai aflat ca fata de pretul de plecare de la tine din crama exista 500% adaos comercial la "livrare"? Trezeste-te! E datoria ta sa-i convingi ca nu pot juca la fel! Vinul nu e bere! Vad unii producatori cum isi lasa promovarea pe mana unor distribuitori care, pe langa faptul ca mai au inca peste 1000 de "alcoolice" in back-jacket isi inchipuie ca le vor promova vinurile necunoscute publicului - si nu-s vinuri rele deloc. Vad producatori de top care se incapataneaza sa aiba agenti proprii chiar daca sunt la sute de km distanta, prost platiti, plimbandu-se intr-un Matiz de pe care s-au cam sters insemnele firmei, vizand aceleasi canale de distributie ieftine, mocirloase si fara viitor. Vad wine-bar-uri care n-au auzit de Recas sau Vinarte si asteapta sa fie contactati, cu invitatie speciala. Vad aceleasi wine-bar-uri detinute (inventate) de un arab sau turc, ca noi n-am fost in stare. Ma intreb cat succes ar avea (uff iar revin la ei, dar n-am incotro) un wine-bar cu (doar) cele 40+ vinuri facute de Recas in Centrul Vechi. Maxim? Am facut insa investitie de 100.000E intr-un magazin din Tineretului care vinde bine si asta e..s-a terminat bugetul de mk pe 5 ani. Nu merge rau, asta am vazut, insa care e pasul inainte an de an? Daca ne culcam pe urevhea asta o sa ne trezim in fundul curtii. Vad etichete care in proportie de 90% evoca ceva din trecutul indepartat, ca si cum Stefan cel Mare ori Burebista ar fi fost vreun ninja, pardon.. parkerian in facerea vinurilor. Vad pe aceleasi etichete evocarea unor momente/obiceiuri ca si cum acei producatori ar fi fost cel putin contemporani cu ele, daca nu mai vechi; "pa persoana juridica" vreau sa zic. N-avem pic de originalitate nici macar in a desena o eticheta? Si aici trebuie sa copiem? Pai unde vrei sa te plasezi domle? Intre cei care cu mult spor baga zahar si otravuri de cel putin 20 de ani si sunt foarte vanduti? Asta e dorinta ta? Sa furi din cota lor de piata? Targetezi aceleasi profil de cumparator? Te afunzi in mocirla impreuna cu ei ori scoti capul (sus) in lumea moderna? La o manea merge si-o grasa, nu-i bai, si stiu ca 80% din cumparatori sunt cei de mizerii! Acolo vrei sa fii? Iti urez succes! Stiu ce inseamna presiunea pretului, stiu ca nu aveti cum sa fiti toti in meniul din Mariott, Inter sau Crowne Plazza. Vad producatori analfabeti care incearca sa demonstreze ca orice-ar fi, despre vinurile lor stricate/rasuflate/tinute la +/- 30 de grade de catre retaileri, trebuie sa scrii ca sunt superbe. Aud ca s-ar pricepe la vie, doar ca ei nu inteleg inca notiuni cum ar fi "canal de distributie", "strategie de promovare", "director de marketing". Am vrut sa zic patroni, nu producatori. Cred ca am muncit eu mai mult decat voi solicitand anumite vinuri!

      Revin la oile mele din curte. Cred ca n-as paria pe scorul asta nici la mondialele din 2014, dar azi Louis Latour i-a tras-o rau Chardonnay-ului chilian. Totusi, invinsul are cateva circumstante atenuante: pretul maestrului e de trei ori, desi nu la valori foarte mari, Latour - 10E, El Emperador- 15 lei; si aici iar spun ca de fapt pretul normal al acestui New World's wine probabil afara ar fi la jumatate. Intr-o scurta descriere a dragutului frantuz as aminti o culoare galbuie uleioasa (culoarea peretilor din casa ma influenteaza si afara e innourat), un miros de vanilie cu flori albe, ca e imbatranit in baricuri 8-10 luni, untul e omniprezent in miros dar si in gust, un vin rotund, perfect echilibrat. Cand voi avea ocazia sa mai intalnesc un eventual urmator reprezentant, neaparat il bag in avion cu Sole-ul local. Pana atunci - 95 de stelute pentru dansul (partenerul de dans ramane la 79). Nu. 95+. Ma doare sufletul si sa arunc sticla la gunoi; sau m-as putea apuca sa adun si eu dopuri. Ca de plantat vie de soi nobil ma las, m-a convins Bernaz ca e mult prea scump si prea complicat. Faceti voi vinuri ca le bem noi! Numa' sa fie vinuri bune, nu doar laudate de IWCB sau parti pris-uri. Si daca sunt bune, nu ne vom da inapoi sa o spunem public!

    Pouilly Fume 2009 AOC La Grand Piece by Jean Dumont. Vin facut din Sauvignon Blanc, pe Valea Loarei, mai in amonte, culoare alb-galbuie de intensitate medie. Este un AOC care are agrise pana-n maduva oaselor. In spate se mai vede neclar o umbra de iarba, ceva lamai si flori. Gust crocant de ciorchine acrisor care se amesteca bine in aciditatea destul de ridicata. Se pare ca desi n-a fost un an prea bun pentru Jean Dumont, creatorul acestui vin, notele de dupa degustari au fost spre foarte bune, invartindu-se pe la 87 de pct. Pipi-ul este absent, din pacate si smoke flavour-urile care-i dau de obicei caracterul aparte. Are acel post-gust lung amarui ce caracterizeaza vinurile frantuzesti de calitate. Parerea mea despre el: un SB simplu, dar de calitate, placut la atingere, arome fine, frumoase. N-as mai da pe el 10E, asa cum n-as da nici 87 pct. Despre cum am scos dopul si pe ce parte era asezata sticla cand am scos-o din frigider - data viitoare.
P.S. Ce poet eram daca din ultimele doua posturi faceam 4...sau 6. Cred ca 8 era perfect pentru audienta!