Prin amabilitatea amicului Vinuri Vechi am avut ocazia sa degust cateva sticle de tezaur, majoritatea produse de Vinia Iasi, societate intrata recent in insolventa. Trebuie sa admit ca surprizele au fost maricele.
1. Riesling Italian, Cotnari, 1986: culoarea e a unui Armagnac tanar, nasul nu e neplacut, incidenta oxidarii e foarte mica, din pdv senzorial - nas si gust. Alcool 10,7%, aciditate buna, note austere. La cat de putred a fost dopul, mi-e clar ca nu a incercat nimeni sa "completeze" cu ceva vin proaspat. Totodata nivelul in sticle e la baza gatului cam in toate. Sunt unele redopuite, insa majoritatea nu. Se oxideaza insa rapid daca stau desfacute - o ora e de ajuns ca unele sa se tranforme in monstri din canal. 83 de puncte
2. Feteasca Alba din 2000, Bucium Iasi: miros de canal, mega-oxidativ, care se diluează semnificativ, apar notele tipice pentru scurt timp, pentru ca se oxideaza rapid. 74p
3. Chardonnay, Cotnari, 1993: sec, 11,1% alc. Păstrat excelent, abia se simte partea oxidativă. Are aciditate, dar nu mai are savoare. 80p
4. Traminer Dealurile Moldovei 2000, oficial demidulce: 11%alc, auster olfactiv, cu doar o idee de Rose, are asprimea specifica, impresionează cu notele de înnobilare la sticlă. Nivelul de zahăr pare spre demisec. 84p
5. Merlot de la Bohotin, 2000: sta bine, merită încercat la împlinirea unui nr de ani de la un eveniment important, mai ales la pretul la care este oferit de Vinuri Vechi. 80p
6. Cabernet Sauvignon vinificat in alb din 2000, Bohotin: ca sa vedeti ca nu la Oprisor sau mai stiu eu unde s-a inventat vinificarea in alb. E definiția vinului maderizat, pare a avea un rest de zahar, undeva spre 6-7 grade. Un veritabil porto alb sec, cu inflexiuni de Jerez pe sistem solera. 85p. 12,6% alcool.
7. Cotnari Natur Desert 1987 e de departe cel mai in forma din set, dulce, de culoarea cognacului, orange-chihlimbar, arome maderizate, vanilate, gust comparabil cu marile vinuri vechi ale lumii. Aciditate sus. 88p
8. Feteasca Neagra, Uricani, 1999: pare demisec, însă se ține foarte bine, are arome specifice soiului, dintre care se evidențiază prunele, frunzele de nuc, gemuri afumate de fructe roșii. Ușor dezintegrat, tulbure. 84p
9. SB Dealurile Moldovei 2000, demisec: probabil un defect de dop intr-o faza de tranzit. În gust n-arata rău, restul de zahăr e spre jumătatea scalei demisec. Oricum dezintegrat, componentele bat în direcții diferite, sub 80p.
10. Ovidius Amore 2000 trebuia sa fie marele hit, mai ales ca este deja stock-out, insa in opinia mea se situeaza sub Natur Desert, la totusi onorabila cota 85 de puncte. Culoare foarte închisă, nas care aduce aminte de Busuioaca (cred ca asta si e!), printre valurile de zahăr ars, fara consistent pe final, chestie clasica pentru busuioace. Se ține bine, dar nu se compara cu vinuri moderne.
11. Tamaioasa Romaneasca dulce, Cotnari, 2000: mai puțin zahăr ca Amore, insa evident mai aproape de acceptiunea moderna a vinului. Tei, menta, ceaiuri, miere, note amarui (dop slab?), intens, bun. 85p.
Au mai fost 2-3, insa nu au impreisonat.
Au mai fost 2-3, insa nu au impreisonat.
Un sfat prietenesc la final: aveti grija de unde cumparati, au aparut tot felul de sacali care pun 5-600% la pretul de achizitie si le vand pe diferite site-uri generaliste profitand de lipsa de cultura a romanului care viseaza ca daca-i vechi sigur e si bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu