27 februarie 2012

Stirbey e de vina!

    Pai da! Si mai ales Raluca Bauer. Ca asa am ajuns cum sunt acum, pasionat de vinuri. Totul a inceput intr-o dupa-amiaza de toamna, cand, in preumblarile pe drumurile patriei, am trecut prin Dragasani si am urcat spre crama Stirbey. Un simplu turist ratacit pe dealurile Olteniei, care a fost primit ca un oaspete de vaza, plimbat prin tot procesul tehnologic, din care la vremea respectiva nu intelegeam mai nimic, mi-au fost prezentate soiuri, baricuri, suprafete, conditii pedo-climatice. Armonia a fost intregita de peisajul ruginiu, fazanii peste care era sa dau cu masina, povestirile despre mistretii care mai strica via... 
    Despre vinuri, ultimele amintiri erau de pe vremea Murfatlar 1995, apoi un mare gol autoimpus, hranit mai ales cu bere. La plecare am luat un Cuvee Constantin, desfacut acasa cu scepticism, pentru ca nu credeam ca exista si vin bun pe lumea asta. Acea sticla a intregit revelatia ca in aproape o decada si jumatate lucrurile s-au schimbat radical. Odata cu trecerea timpului am trecut prin aproape toate vinurile facute de Oliver Bauer, iar revelatiile s-au tinut lant: Novac, Negru de Dragasani, Cramposie, Tamaioasa Romaneasca dulce sau sec, asta fara sa mai amintesc soiurile internationale. Am auzit si voci care spun ca-s over-priced, dar parerea mea e ca se amesteca borcanele aiurea: daca as avea singurul Novac din Romania - nu mai zic de forma superba in care se afla - probabil as cere mai mult decat cei 70 de lei de acum.
 
    A doua revelatie am avut-o in urma flight-ului recent la al carui start s-au aliniat cateva Fetesti Regale, dupa cum urmeaza:

    N-am avut norocul sa gasesc de mult timp (niciodata?) un reprezentant al acestui soi care sa-mi mearga la inima (+80), asa ca am cam incetat sa-l caut, chiar am refuzat sa mai cumpar asa ceva. Dar acum l-am gasit. Daca nu l-as fi gasit, probabil as fi ramas cu o vesnica dilema: oare de ce s-or mai chinui (toti) cu asa ceva, cand n-are niciun chichirez? Poate ca oponentii n-au fost din aceeasi categorie, insa asta am avut pe stoc (stoc care trebuie sa ajunga repejor spre zero, ca vine marfa de-afara).
    Despre vin: intrat in al cincilea an de viata, isi duce cu mandrie varsta, culoarea este asemanatoare cu cea a uleiului de floarea soarelui, din acela nici foarte deschis nici foarte inchis, nas de lemn care ne aduce note de vanilie, impreuna cu o usoara nuanta de frunze uscate de ceai - toate la intensitate mica. Gustul este onctuos, cremos, te duce cu gandul la Chardonnay, putin acrisor, aciditatea nu mai e la prima tinerete, post gust in care finele arome raman destul timp. Intai l-am deschis si lasat asa in frigider vreo 3 ore. 85-86 pct.

    Candva am primit o sticla de vin de la un mare om, fara bani, dar cu o rugaminte: "Iti dau aceasta sticla in semn de ospitalitate ca ne-ai calcat pragul, sa vezi cum e vinul. Daca vrei sa scrii ceva despre ea, sau despre alt vin facut de mine, te rog sa o cumperi din magazin". Respectele mele, domnule neamt!


P.S. In afara de onorabilul loc 2 ocupat de Averesti cu 82 pct (culoarea apei, miros intens, floral, de citrice si mere, specific, doar 11,5% alc.; in gust aromele sunt tot acolo, aciditatea e buna - a stat in frigider vreo 6 luni, un vin racoritor dar si gustos - fresh and crispy; la banii astia chiar minunat 12lei), celelalte nu vi le-as recomanda. Cel de (Speed) Husi, din dreapta, are miros destul de respingator, acru, alaturi de cateva arome de aluat si cacao acceptabile care imi amintesc de o Zghihara din zona. Problema e acreala, usor confundabila cu o aciditate ascutita, dar cel mai grav e ca plutesc niste OZN-uri in pahar. Daca-l lasi putin sa se incalzeasca e din ce in ce mai evident ca ceva nu e cum trebuie (55pct). Tohani 2010: nu prea s-au copt strugurii in zona in 2010, miros acrisor-ierbos de ciorchini, dar si aromat de FR. Gust si mai acrisor, putin amarui, cu o aciditate ciudata, care nu iese mai deloc la iveala in gura, insa ramane pe esofag, in gat si pe limba cam mult dupa. Nu pare chiar in regula - 69 pct. Despre Pietroasele 2009 cred ca v-am mai povestit candva de cele 72 pct.

6 comentarii:

  1. Pai si cu raportul pret calitate cum ramane??...:))
    Intr-adevar Stirbey face vinuri bune, unul dintre putinii producatori de pe la noi care te face sa uiti de faimosul raport de mai sus...
    Si mie mi-a placut Feteasca Regala de mai sus, stiu ca au si o varianta Genius Loci care se spune ca ar fi superba...
    Dintre cele de mai sus nu as fi avut curaj sa ma apropii decat de Stirbey si de cea de la Averesti (din curiozitate). pe restul eventual doar olfactiv si vizual le tratam..:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Postul tau e o combinatie aiuritoare de condescendenta si naivitate.

    RăspundețiȘtergere
  3. @Dan: este chiar dansa.

    @Anonim: Nu inteleg cuvintele astea...e prea grele pentru mine. Poti fi mai explicit? Altfel, oricand as putea si eu sa spun despre tine ca esti..de exemplu... idiot, dar nu m-ar crede nimeni daca n-as spune si de ce, nu?

    RăspundețiȘtergere
  4. Asta explica multe...inclusiv ca trebuie sa imi schimb ochelarii. Data viitoare sa treci in text despre ce e vorba ca nu toata lumea iri admira realizarile fotografice..:)
    Noi prin invatamant punem baza mai mult pe scris decat pe fotografia!
    Sa inteleg ca esti in relatii mia calduroase cu nemtii, dupa episoadele Passarowitz? Sau doar cu anumiti nemti..:)
    On topic: cat costa Feteasca asta prin comert ca am auzit numai lucruri bune despre ea si in general Feteasca Regala (ca soi) ma cam dezamageste de fiecare data, fata de sora ei mai deschisa la culoare?

    RăspundețiȘtergere
  5. Simtisi tu asa..in aer ca vine ceva despre Oprisor :))
    Si eu sunt fan feteasca alba, regala incerc doar dupa ce aud din 10 locuri ca a fost deosebita. Pretul celei de fata - foarte piperat, nu se mai gaseste, cred ca era in jur de 60-70 de lei.

    RăspundețiȘtergere