11 septembrie 2012

Another one bites the dust

    Producatorul de mai jos va primi in curand o stea pe panoul "De aici nu mai cumpar niciodata", alaturi de altii care ori au preturi exorbitante fata de calitatea oferita, ori au majoritatea vinurilor proaste, ori amandoua. Cu toate ca mi-au fost dragi albele de Sebes, in ultima vreme din 5 vinuri rosii cumparate 4 au fost de nebaut. Cand mergi la un eveniment si dai de-un vin prost il treci relativ usor cu vederea, insa cand te arde la buzunar e altceva. Fara sa mai revin la Cabernetul Byzantium 2005, sau la Rosso di Valchia 2002, va spun cu mana pe inima ca pentru mine imaginea Cramelor Halewood s-a scurs ca dintr-un bidon de plastic pe marginea santurilor vrancene de langa E85, pierzandu-se in anonimat. Daca pentru un vin decent (nu excelent) ar trebui sa platesc 70-90 de lei in magazinele ieftin denumite Outlet, imi place sa cred ca nu ma regasesc intre fraieri.

Vinuri "scrise" in graba, la momente de timp diferite:

     Hai sa incep cu exceptia: Pinot Noir Prahova Valley Reserve, 2008: un silver la "Bruxelles" in 2009 si-un Commended de la Decanter in acelasi an. Inchis si carnos in miros la inceput, se deschide dupa cel putin juma' de ora de decantare, daca nu mai mult, aspect opac, tulbure, cu oarecari borduri caramizii, atipic precum toate celelalte elemente olfactive si gustative, lucru provenit din "lemnuirea" excesiva, care si-a lasat urmele ghiarelor chiar si dupa mai multi ani. Taninuri agresive rau, ma indoiesc ca provin (doar) din PN, alaturate unei structuri nisipoase si acelui gust de vechi mult prea des intalnit in vinurile mature Halewood; daca vreti sa-i spuneti terroir, treaba voastra. E un vin care nu cred sa se mai gaseasca in prea multe locuri, eu l-am descoperit intr-un magazin ascuns total privirilor trecatorilor, am dat mult prea putini bani pe el ca sa va dezvalui sursa sau pretul, mai sunt si alte cateva vechituri de incercat pe-acolo.
    Continutul sticlei nu se prezinta rau, nu e copt (l-am luat exact in scopul de a vedea cum s-a pastrat in acest magazin fantoma), sunt contradictorii arsurile celor 13 grade alcoolice si (a)tipicitatii cu medaliile; 13%, DOC-CMD Dealu Mare. 83-84 de puncte si un raport calitate/pret foarte bun. Ma scuzati ca nu v-am mai etalat fructe de padure sau alte lucruri inutile, sper ca se subinteleg.
    Treaca de la mine: 16 lei.

    Merlot Cherry Tree Hill 2006: mirosul e frumos la prima vedere, tipic, cernelos, cu visine si cirese, prune afumate si un praf de condiment deasupra, dar si un iz de mucegai descoperit in prealabil in preajma dopului. Atacul este astringent-acrisor, corp solid, taninuri vioaie si lipicioase rau "si sus si jos", cam verzui, apare impresia de nisip pe care o tot vedem in vinurile acestui producator. E un contrast ciudat intre nuantele gemoase (si de ciocolata) si cele verzi-acrisoare. Vinul nu arata stricat dupa 6 ani, dar imi fac o cruce multumind divinitatii ca nu ne-am intalnit acum 3 ani cand era....65 de lei!! Acu..daca mirosul ala de mucegai care de la mine din pahar nu a disparut nici dupa 30' de aerare o fi prezent in 3 din 4 probe desfacute la CTC (sau o fi de la cele 18 luni la baric?), ar fi fair-play sa-l arunci la canal, nu sa te mai lacomesti sa iei 10 lei pentru care te-ai putea trezi cu niste reactii de nu mai vinzi nimic nici din celelalte game. Vanatorul de oferte din mine mai vede si alta oportunitate cu ocazia asta: de ce sa dau acum 90 de lei pe Hyperioane si alte constelatii cand (poate) le voi incerca la maturitate deplina peste 2-3 ani la un pret de nimic? Sa inchei totusi cu vinul: mi-a placut in prima faza, are tot ce-i trebuie unui Merlot de Romania invechit cativa ani, cu bune si cu rele. Nu stiu daca e bine sa ne multumim cu putin, sa acceptam mediocritatea, dar la oferta de fata e clar ca nu putem trece pe langa fara sa aplecam urechea. Tinde spre 80 de puncte, dar fara acel miros/gust urat si astringenta ridicata din cauza coacerii la raft mergea mult mai sus. Din pacate poarta acest stigmat al taninurilor agresive chiar si dupa multi ani, doaga/dopuri low-cost, nisip in gura, in afara de retururi din Marea Britanie si  preturi foarte mari. A doua zi nu s-a mai putut bea, nuanta mucegaita era deja insuportabila, ceea ce-l duce sub 60 pct. si implicit la chiuveta, cum s-a si intamplat.

    Byzantium Rosso di Valchia 2007: intre acest vin si cele de mai sus nu pare a fi nicio diferenta notabila. Aceleasi carnuri puturoase la inceput, aceeasi nisipozitate in gura, acelasi lemn vechi sub care nu se mai vede nimic, culoare tulbure, taninuri agresive, arzaturi pe esofag, deschiderea spre mai bine care dureaza mult prea putin pentru a fi luata in seama. Ce pot eu sa cred despre niste vinuri din soiuri diferite care arata identic dupa cativa ani? Ca au avut parte de aceleasi injectii, prafuri sau farmece?
    Ma scuzati ca le prezint pe-astea care abia se mai gasesc, dar de cand le-au scumpit de le-a luat dracu' nu ma mai bag la cele noi. Am trecut o data prin toate si-mi ajunge. 72 pct. > la canal.
    Nu sunt interesat de sticle similare care ar trebui sa arate altfel. M-am convins.

3 comentarii:

  1. Intrigat de ce ai scris (a se citi cu morcovul intrat..)am desfacut si eu Merlot-ul de la Halewood (luat tot cu 10 lei din probabil acelasi Carrefour). Nu are gust si nici miros de mucegai. Este cam aspru, Alcoolul se simte ciudat de mult ca si lemnul. Este limpede si as zice ca face cei 10 lei. Poate de data asta am fost eu exceptia (sau a 4 a sticla incercata).

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine venita interventia ta, chiar daca e oarecum impotriva curentului. Cineva ma acuza intr-un univers paralel ca as fi luat vinurile din acelasi loc. Sursele mele au fost total diferite!
    Apropos...esti din Caracal?

    RăspundețiȘtergere
  3. Tata este de pe langa Caracal. Sursele conteaza intr-o oarecare masura, dar nu cred ca decisiv. Am mai baut acest Merlot in primavara (cand era 15 lei intr-un outlet al producatorului de prin Iancului). Nici atunci nu se simtea mucegaiul si parca nici alcoolul nu era asa pregnant.

    RăspundețiȘtergere