Azi ne relaxam la adapostul unui raport calitate/pret care penetreaza incet, dar sigur, posteriorul industriei nostre pe care insusi Iliescu ar considera-o depasita la partea post-productie cu tot ce inseamna asta, pliata dupa bisnitarismul cronic al carciumilor. Plictisit, chiar ingretosat de reteta romaneasca de pozitionare a unei sticle de calitate medie la vreun milion si ceva, in speranta ca vei vinde si mizeria cu 20 in loc de 11 lei, recomand cu incredere Spania:
Exterior: Gran Reserva, 2007, 20 de lei in Germania, 12,5% alcool, Grenache cu Tempranillo si Carignan sub acel voal rar, vintage, specific vinurilor vechi spaniole. Vine din Aragon, DO Carinena (since 1932), o zona unde putem gasi mai usor vinuri foarte bune la preturi mici. Aciditate buna, structurat corespunzator, corpul nu e stresat deloc din cauza alcoolului low, sta bine pe picioare. Aromatic fluctueaza in functie de timpul scurs de la momentul deschiderii sau de temperatura. Nas condimentat, cu un bogat set de fructe negre in componenta, insotit la hora de un altul de fructe rosii, mineralitate, sangvin-bulion, chiar vegetal in plan tertiar. E evident ca am scos Impitoiabilul de la naftalina, nu? Oricum, temperatura recomandata de ei, 18-20, e cam sus, e mai proaspat la 16. Chiar daca finalul nu e de 90+, am impresia ca l-am prins pe varful de flux, cand innobilarea la sticla echilibreaza partea fructata. 87 de puncte curat, fara cifre dupa virgula.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu