26 noiembrie 2011

Oprisor si-al lor Passarowitz

    Cu ocazia ultimului targ, Crama Oprisor vine cu a doua editie a unui vin, al carui nume il consider o sfidare la adresa poporului roman, mai ales a oltenilor si banatenilor. Vinul se numeste Passarowitz 1718, celebrand pacea prin care cele doua regiuni sud-vestice ies de sub stapanire turceasca si trec sub aripa ocrotitoare a Imperiului Habsburgic. Adica de sub o stapanire destul de putin incisiva, marcata de plata unui tribut in grane, galbeni sau bucate - din ce in ce mai slaba ultimii 100 de ani, trecem la o subjugare activa in care dusmanul isi aduce la noi in curte armatele, preia conducerea administratiilor locale, isi impune propriile legi si metode de praduiala. Aveti mai jos un paragraf din cartea de istorie de clasa a XII-a, editie 2008:

    Oare ce motiv ar fi avut sa puna asa nume nepotrivit, ofensator, acestui produs? Raspunsul e facil: Crama Oprisor este de fapt Reh Kendermann, care a cumparat aici 250 ha in 1995. Mai e nevoie sa va desenez legatura intre originea germanica a proprietarilor si vinul amintit mai sus? Vine urmasul habsburgilor inapoi in Oltenia, produce acolo vin, dar nu se poate abtine sa nu ne mai arunce inca o data cu noroi in fata! Iar noi suntem atat de idioti incat acceptam asta cu nonsalanta. Nu reusim sa ne depasim conditia de sclavi. Noi, cumparatori, degustatori, bloggeri si presa de vin, dar mai ales angajatii lor. NIMENI nu a pus vreodata problema asta. Dimpotriva, sunt cativa care nu mai prididesc cu osanalele, ba chiar stau si-n limba pentru o sticla de laturi otravite.
    Daca v-a trecut un pic greata, va puteti uita pe site-ul Oprisor, unde veti vedea descrise cu lux de amanunte denumirile fiecarui vin, insa despre Passarowitz nici pis. Si pentru ca suntem la acest capitol parerea mea e ca denumirile alese sunt niste cretinitati absolute: Jderul, Caloian, Calauza, etc. Eu sunt oltean, fratilor, si tampeniile astea n-au nicio legatura cu realitatea. Strategia de vanzari si mai ales cea de marketing par concepute de amatori. Vinurile, ok, nu sunt niste chimicale, dar pretul cerut este imens fata de calitatea cel mult medie. Pe piata noastra un Cabernet de 83 de puncte ar trebui sa fie sub 40 de lei la raft, cel de Oprisor e 100.
Pa!

21 de comentarii:

  1. Berbecutio, cu tot respectul, dar ne dai citate din manualul de clasa a XII-a? :) Printre altele, am absolvit facultatea de istorie si stiu prea bine pornirile acestor asa-zise manuale. Aceleasi manuale care ne bagau prostii in cap, de genul natiunii romane de la 1600? Intr-o vreme in care nu exista aceasta notiune nicaieri in lume? Sa fim seriosi :)

    De fapt, ultimul paragraf di citat este sugestic pt stilul de lemn al manualelor noastre de istorie. S-a incercat o revizuire a istorie noastre, dar cu rezultate lamentabile, lucru recunoscut chiar de profesorii nostri sin facultate...

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa inteleg ca ti se pare un motiv de sarbatoare Pacea din 1718 pe care trebuie sa o celebram cumva..

    RăspundețiȘtergere
  3. In nici un caz. Doar ca ar trebui sa privim problema ceva mai obiectiv. Si ca sa vezi ce inseamna ironia istoriei, mai sus pomenitul progres al societatii romanesti a cunoscut punctul maxim sub un rege strain :) Asta-mi aminteste de emisiunea aceea de la tvr, cu cel mai important roman sau whatever. A iesit Stefan cel Mare care, din pdv tehnic, nu era roman, pt ca evident nu exista notiunea de roman in acea vreme :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Ideea este ca istoria a fost scrisa in functie de interesele unui regim sau altul. Asta se intampla peste tot in lume. A fost nevoie ca romanii sa joace un rol determinant in etnogeneza noastra? Nici o problema, din cateva condeie s-a facut si asta. Cati romani get-beget au fost in Dacia dupa cucerire? Foarte putini. De ce cucerirea romana este acceptata, iar altele sunt infierate, cu toate ca nu au avut doar efecte negative asupra noastra? Simplu, pt ca asa dicta interesul momentului

    RăspundețiȘtergere
  5. Ar trebui totusi sa prezinti si reversul medaliei: Orpisor a facut mai multe pentru Oltenia si pentru a prezenta obiceiurile zonei(chiar pe sticlele de vin) decat orice alt producator. Eu sincer nu ar fi auzit de Caloian daca nu ar fi fost ei.
    Asa teoretic ne putem lua si de Stirbey ca face vinurile la dragasani si trece denumiri cu "Y" pe sticle..:)
    Si apoi tu ai "issues" cu Oprisor..:)) Sunt de acord cu tine in ceea ce priveste preturile la unele sticle...dar altele sunt ok (a se citi acceptabil) ca RPC, de ex gama Caloian.
    Partea cu Sfintii joaca mult pe onomastica la romani, care e subiect indragit la cadouri, petreceri si alte alea si de aceea cred ca au zis sa ceara un "premium" pentru ele.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ciprian...predai istoria sau ai absolvit facultatea doar ca pe un moft?

    RăspundețiȘtergere
  7. Dane, asta e singurul issue pe care-l am cu ei; restul sunt maruntisuri.
    Ciprian, te rog sa ma ierti ca m-am informat tocmai dintr-un manual de istorie.

    RăspundețiȘtergere
  8. @Anonim,

    Facultatea am facut-o din pasiune, nu dintr-un moft. Sa inteleg ca doar cei care predau istoria, o si inteleg? Nu predau pentru ca am ales sa nu fac asta; te invit sa predai tu orice in sistemul nostru de invatamant.

    @Berbecutio, nu intelege gresit, nu am nimic cu tine, ci cu manualul de istorie citat. S-a incercat o revizuire a acestora, dar la noi nu merge asa usor, avem niste mituri de aparat cu sfintenie. Drept dovada, acel ultim paragraf, cu franarea progresului bla-bla, ce-i desprins din vechile manuale comuniste. Revizuirea trebuie sa porneasca in primul rand de la discurs.

    RăspundețiȘtergere
  9. Si hai mai bine sa ne concentram pe ce-i in sticla :D Etichetarea, ca forma de marketing, mi se pare extrem de overrated la noi. Cele mai bune vinuri din lumea asta au si etichetele cele mai simple :)

    RăspundețiȘtergere
  10. @Ciprian: si exista bineinteles si reversul medalilei la afirmatia ta din final...:))

    RăspundețiȘtergere
  11. Bineinteles ca a sta deoparte si a-i invita pe altii sa se inhame la ceea ce e mai greu nu poate fi decat o dovada de lasitate...de a poza in lup moralizator...ceea ce nu prea-ti da dreptul sa faci astfel de comentarii. Bineinteles ca tu o consideri obligatie, din moment ce te-a mistuit focul pasiunii pentru istorie. Poate din pasiunea asta a rezultat si raspunsul la urmatoarea intrebare: In ce carte(manual) de istorie ai vazut tu ca se vorbeste despre natiunea romana la 1600?

    RăspundețiȘtergere
  12. Berbecutio, o sa te rog sa-mi dai voie sa nu fiu de acord cu tine, cu tot respectul. E drept ca nu sunt oltean, asa incat nu pot pretinde ca inteleg exact cum sta problema, dar nu mi se pare ca o denumire precum Passarowitz face trimitere la vreun pogrom sau holocaust sau vreo astfel de pata istorica pe obrazul unei natiuni (cel putin dupa stiinta mea, austro-ungarii respectivi nu au comis atrocitati). Cred ca influenta civilizatoare a diferitelor puteri care au intrat in contact (chiar si in calitate de cotropitori) este o realitate care nu trebuie negata in niciun fel. Altminteri, ajungem sa refuzam cucerirea Daciei de catre romani sau diferentele - vizibile cu ochiul liber - dintre arhitectura sau obiceiurile ardelene si cele din alte parti ale actualei Romanii. La ASTFEL de influente - civilizatoare - face trimitere o asemenea eticheta. Eu asa vad lucrurile.

    RăspundețiȘtergere
  13. Salut Cezar,
    Mi-ar fi placut sa fie asa, am plecat si eu de la prezumtia de nevinovatie, insa este socant ce raspunsuri poti primi de la oamenii lor cand intrebi asta. Cel mai jalnic e cel in care-ti spun ca esti un incult, nu stii tu istoria, tratatul respectiv reprezinta plecarea austriecilor. Si atunci incepi sa-ti pui intrebari.
    In alta ordine de idei, oare e cel mai inspirat nume pe care-l puteau da? Chiar e un moment de sarbatoare in istoria romanilor inceperea unei asupriri straine care nu a lasat nimic bun in urma? Sunt sigur ca exista milioane de astfel de denumiri. Binee...ca si in cazul Caloianului - obicei intalnit de la Braila la Severin, nu specific oltenesc - se vede clar ca departamentul MK inca n-a luat BAC-ul.
    Dar cred ca argumentele prezentate de mine in postul de mai sus au logica, se bazeaza pe fapte reale, mai putin pe teorii sau presupuneri.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma baiatule nu stiu de unde esti tu dar severinul este in oltenia..sunt sigur de asta

      Ștergere
    2. Voiai sa te exprimi, sa spui ceva si nu ti-a iesit?

      Ștergere
  14. Ia uite ce mai gasii aici:

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Craiovei#1718_Pacea_de_la_Passarowitz.2C_Craiova_sub_domina.C8.9Bia_habsburgic.C4.83

    Venirea austriecilor n-a adus nimic bun și a înrăutățit considerabil situația poporului prin creșterea impozitelor. Banul și boierii craioveni și-au văzut amenințate privilegiile de către austrieci. Autoritățile austriece au reorganizat justiția prin trecerea proceselor penale sub controlul lor, în timp ce banul putea judeca doar hoții și infractorii. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în vistieria Curții Imperiale. Oamenii vedeau în orice uniformă militară străină un inamic și o țintă, iar majorarea dărilor a dus la refuzul de a achita contribuția fiscală și de a presta clacă. Situația fu agravată și pe fondul transformării teritoriilor românești în teatru de război între Imperiul Austriac, Rusia și Imperiul Otoman. Astfel, din cauza tentativei habsburgilor de a instaura în Oltenia o administrație proprie, susținută militar, și transformarea ei într-o provincie imperială, alipire administrativ-teritorială pe care nici turcii nu o putură realiza timp de secole, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași până la comercianți, mica și marea boierime. Austriecii au încercat și convertirea la catolicism a populației. Au construit o catedrală catolică la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția fusese terminată.

    RăspundețiȘtergere
  15. Este cam acelasi lucru ca si cu restaurantul Cotul Donului dintre Predeal si Timisul de Sus. Poate vine si un bulgar cu Turtucaia......

    RăspundețiȘtergere
  16. CRW a inteles clar ca in romania exista o categorie de oameni cu bani care pot sa fie foarte usor impresionati (chiar prostiti). Pasarowitz e unul din argumentele lor pe care le flutura (cu succes) in acest sens.

    RăspundețiȘtergere
  17. Trecerea de la bere la vin...raport calitate/pret subunitar, politica de promovare de clasa a 2-a....samd

    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  18. Din punctul meu de vedere lucrurile stau complet diferit, sunt oltean din Craiova si singurul meu regret este ca ne-au declarat provincie neguvernabila si au plecat. Daca ramaneau macar 300 de ani cred ca acest popor era departe. Ma intereseaza vinul din fiola, nu denumirea. Probabil si casele de vinuri romanesti, sau mai bine zis cu actionariat romanesc, ar pune nume de rezonanta istorica, dar ce sa pui ca suna rau. Cum sa numesti un vin "Noi tradam pe oricine", sau "Suntem hoti" , etc. Din pacate asta este realitatea Berbecutio.

    RăspundețiȘtergere
  19. La 21 iulie 1718, in urma tratatului de la Passarowitz, Oltenia intra sub administrarea Imperiului Habsburgic. Nu se inventase inca nici un fel de concept de aciocnire a civilizatiilor, dar rigoarea germanica, simtul umorului,caracteristica innascuta a oltenilor dar si moleseala de bien-vivre a otomanilor nu s-au inteles sa spunem, drept urmare, dupa 20 de ani, Imperiul se restrangea, dupa tentative nereusite de recensamant, un oarece succes in cartografiere si dupa a insemnarii pamantului cu primele cladiri dar si manastiri,conace,menite sa dureze peste vremuri. Vinul i se aseamana intrutotul povestii germanizarii vremelnice a Oldeniei. Cele cinci soiuri din care este construit Cabernet Sauvignon, Shiraz, Merlot, Pinot Noir si Dornfelder sunt greu de impacat astfel ca pot lasa impresia de antiteza. Cu rabdare, la ore bune dupa deschiderea sticlei, aromele incep sa lucreze, dezvaluind o frumusete neasteptata, note discrete, apar si dispar prin bogatia de nuante, lasandu-ne acel sentiment de stiu ce e ,dar nu stiu ce e. Astfel vazute lucrurile avem un vin prin care creatorii lui ni-l dedica noua oltenilor recunoscand astfel lipsa de putere asupra noastra.

    RăspundețiȘtergere