Gramma - vinul conversatiei

    Un pelerinaj pe care doar mi-l imaginam acum mai bine de un an prin cramele din Moldova de dincoace de Prut a inceput cu vizita la una din cele mai nordice si simpatice dintre ele, pe numele sau de scena Gramma. Zic simpatica pentru ca aici vinurile au fost tot timpul sincere, au respectat caracteristicile anului, s-au imbunatatit constant, arata foarte bine din afara si au un pret decent, lucruri care ma fac sa ma simt un consumator respectat.

    Fata de alte locuri in care in cateva ore simteam nevoia sa plec spre acasa, aici am zabovit aproape trei zile intr-un Iasi dulce-primitor, care arata mult mai bine dupa 2-3 ani de cand nu ne-am mai vazut, recastigandu-si in oarecare masura aerul specific.

Iasiul vazut din via Gramma

    Cu toate ca am simtit lipsa unor colegi de breasla, m-am bucurat sa vad diversitatea domeniilor de provenienta a trupei invitate de familia Olteanu: food, fashion, branding si bineinteles wine.

    Prima oprire, vineri, la ceas de seara, a fost la Vivo Food, experti in burgheri, un trend cu o expansiune exponentiala in ultima vreme. Listarea exclusiva a vinurilor Gramma denota increderea reciproca, bazata pe naturalete, pe inovatie, pe calitate. Vivo ne-a oferit burgheri - si nu numai - cu o viteza de invidiat intr-un restaurant care ia 35 de comenzi diferite in 3-4 minute si le livreaza in 15-20. Prezentarea produselor, alaturi de ambianta originala, lasa o amprenta greu de refuzat cand iti pui intrebarea unde poti reveni.

n-aveam voie carbohidrati dupa 7 seara!!

    Fata de alte dati cand am fost obligati sa ne trezim la 6 dimineata, cand toata lumea stie ca socializarea la astfel de intalniri se intinde langa cate un BYOB - de fiecare data spontan - tarziu in noapte, la Iasi programul a fost lejer, flexibil, invitatii fiind in centrul atentiei, in locul vreunui butuc de vie. Este premisa necesara pentru a avea oameni bine dispusi, deschisi prezentarilor, degustarilor, socializarii, receptivi la lucruri noi.

    Asa ca sambata s-a plecat spre Visan aproape de pranz, intr-o vizita la crama care a durat pana spre seara, in care am avut ocazia sa vedem toate vinurile facute din 2009 pana in prezent, sub forma unor miniverticale, dupa un aperitiv "la liber" din tancurile de inox. Tinuta fetelor fashioniste ne-a obligat sa mutam cu mic cu mare mesele pregatite in vie in spatele cramei, unde povestile si glumele fiecaruia au fost savurate mai bine.

    Spre asfintit am purces impreuna in microbuzul Vinescu.ro spre Universitatea de Agronomie si Medicina Veterinara, unde cateva cadre didactice au sucit mintile audientei cu antociani, fenoli, polizaharuri sau filtre de microbiologie, intr-o prezentare tehnica de cel mai inalt nivel pentru cei care am inteles continutul. Aici, la USAMV Iasi, exista, dupa spusele doctorilor in vinuri, cel mai modern laborator de analize si cercetare din Romania, in care s-au investit nu mai putin de 7 milioane de EURO si unde producatorii romani sunt asteptati sa acceseze si sa inventeze diverse teme de cercetare, alaturi de analize specifice. Exista, alaturi de aparatura de ultima generatie, o micro-crama de productie, dedicata studiului diferitilor parametri. Iar imediat sub tehnologia moderna, tot in cadrul Universitatii, beciurile lui Sadoveanu si Kogalniceanu adapostesc cele mai bune vinuri obtinute pe plan local timp de zeci de ani. Vizita aici a fost unul din cele mai inspirate momente oferite de gazdele noastre, familia Olteanu, insa nu mai prejos decat

exceptionala gradina, in ton cu serviciile

cina La Castel continuata cat se poate de natural cu dezmat pana la ziua in clubul Skin, unde toata trupa a respectat noul trend: esti infinit mai cool daca ai pe masa o frapiera cu un rose (sau 10!) decat un total depasit moral whisky, ca sa nu mai zic de vreo blonda spumoasa, cu guler, ce se asociaza excelent cu autogara din Pocreaca.

    Gramma a fost de la inceput si a reusit cu eforturi mari sa si ramana o afacere de familie, ce exploateaza o suprafata relativ mica in peisajul proprietarilor romani de vie (17ha in proprietate si inca pe atat in arenda), chiar daca vizibilitatea in retail a fost solida in ultimii ani. S-a pozitionat cu ajutorul brandingului initial, dar mai ales cu noile etichete, opera maestrului Horatiu Malaele, in zona de boutique, de crama chic, evitand promovarea generalista, usor uzata, cu degustari/concursuri/medalii/reclame.
    Va multumesc pentru invitatie, ati reusit sa oferiti ceva altfel! Doamne ajuta!